Lucrările pe care le-am publicat eu de-a lungul anilor.

Am lucrat în învățământul superior 42 de ani, timp în care:

- am condus seminarii,

- am predat cursuri,

- am lucrat la contracte de cercetare,

- am scris articole și cărți,

- am condus lucrări de diplomă sau de licență,

- am coordonat stagii doctorale.

În intervalul 1954 - 1961 am urmat Școala elementară nr. 6 din Pitești.

În intervalul 1961 - 1965 am urmat cursurile Școlii medii Alexandru ODOBESCU din Pitești.

În intervalul 1965 - 1970 am fost student la ASE București.

În 3 februarie 1978 am susținut teza de doctorat sub coordonarea profesorului Ludovic TOVISSI, teză de doctorat referită prin:

Ion IVAN - Modelul economico-matematic al secției întreprinderii industriale, ASE București, 1978, 253 pag.

De-a lungul anilor am publicat articole în Revista de Statistică, Studii și cercetări de calcul economic și cibernetică economică, Buletinul Român de Informatică, Revista Română de Informatică și Automatică, Sigplan Notices, Informatica Economică, JAQM, dar și în alte reviste de specialitate.

Am scris  cărți singur sau în colaborare și aici voi enumera ceea ce s-a publicat.

Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROȘCA - Limbaje de programare. Limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucureşti, 1977, 516 pag.

Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROȘCA - Memorator pentru limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucureşti, 1977, 167 pag.

Ion IVAN - Programe aplicative, vol. III, Dezvoltarea sistemelor de programe, Lito ASE, Bucureşti, 1979, 503 pag.

Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Sergiu COMAN, Ion Gh. ROȘCA - Limbaje de programare, metoda programatorului șef. Studiu de caz, Lito ASE, Bucureşti, 1979, 115 pag.

Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROȘCA - Limbaje de programare - Limbajul FORTRAN si FORTRAN conversațional, LITO ASE, Bucureşti, 1980, 224 pg.

Ion IVAN - Programarea standard, Editura Litera, Bucureşti, 1981, 123 pg.

Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion Gh. ROȘCA, Pavel NĂSTASE, Ion IVAN - Îndrumar pentru elaborarea proiectelor la disciplina Limbaje de programare a calculatoarelor electronice, LITO ASE, Bucureşti, 1982, 138 pg.

Ioan ODĂGESCU, Ion IVAN, Rodica MIHALCA - Programe Aplicative, LITO ASE, Bucureşti, 1983, 349 pag.

Tudor BARON, Alexandru BALOG, Ion IVAN - Calitatea produselor program, Lito ASE, Bucureşti, 1983, 24 pag.

Ion ODĂGESCU, Ion IVAN, Pavel NĂSTASE, Rodica MIHALCA, Ioan ROXIN, Ion DOBRE, Radu MÂRȘANU, Ion SMEUREANU, Vasile PETROVICI - Programe aplicative, culegere de probleme, Lito ASE, Bucuresti, 1984, 429 pag

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG - Informatica Economică: Calitatea programelor și stilul de programare, Lito ASE, București, 1984, 43 pag.

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG - Informatica Economică: Portabilitatea sistemelor de programe, Lito ASE, București, 1984, 31 pag.

Ion IVAN, Romulus ARHIRE - Informatica Economică: Evaluarea performanței programelor COBOL, Lito ASE, Bucureşti, 1984, 25 pag.

Ioan ODĂGESCU, Ion IVAN, Rodica MIHALCA - Programe Aplicative, culegere de probleme, LITO ASE, Bucureşti, 1984, 430 pg.

Steliana CREȚU, Magdalena IONESCU, Sanda VIȘAN, Ion IVAN, Anca SOCOLESCU, Zoe ATANASIU, Vasile DIMONU, Georgeta CUCULEANU, Ligia BOTEZ - Lucrări aplicative și proiecte tehnico-economice, LITO ASE, Bucureşti, 1985, 240 pg.

Ion IVAN - Asigurarea calității software, în INFORMATICA, Editura Științifică și Enciclopedică, coordonator Gh. Dodescu, Bucureşti, 1987, pg. 434-440

Virgil SORA, Ilie HRISTACHE, Ion IVAN, Mircea DESPA - Culegere de probleme și studii de caz pentru demografie, Lito ASE, Bucureşti, 1987, 270 pag.

Ion IVAN, Ion SMEUREANU - Programarea în limbajul C, Culegere de probleme, Editura ALFAR, Rm. Vâlcea, 1992, 261 pag., ISBN 973-95080-6-5

Ion IVAN, Romica ADAM - Structuri de date si programe PASCAL, Editura QED, Bucuresti, 1992,185pag

 Ion IVAN, Romică ADAM - Structuri de date, Editura QED, Bucuresti, 1992,186 pag

Rodica MIHALCA, Ioan ODĂGESCU, Ion IVAN, Ileana TRANDAFIR, Alexandru BALOG, Viorel DOBRESCU - Programe aplicative și elemente de ingineria programării, Lito ASE, București, 1993, 293 pag.

Constanța BODEA, Anton CREȚU, Ion IVAN - Aplicațiile rețelelor neuronale - studii de caz, Inforec Publishing House, Bucharest, 1997, 120 pg., ISBN 973-97435-5-2.

Ion IVAN, Panagiotis SINIOROS, Mihai POPESCU, Felix SIMION - Metrici software, Editura INFOREC, Bucureşti, 1997, 119 pg., ISBN 973-97435-0-X.

Laur IVAN, Ion IVAN - Programarea în limbaje de asamblare, culegere de probleme, Editura INFOREC, București, 1997, 254 pag., ISBN 973-97435-6-0

Ion SMEUREANU, Ion IVAN, Marian DÂRDALĂ - Structuri de date și obiecte în C++, Editura CISON, Bucureşti, 1998

Ion IVAN, Daniel VERNIȘ - Compresia de date, Editura CISON, Bucureşti, 1998, 494 pag, ISBN 973-96370-9-4.

Ion SMEUREANU, Ion IVAN, Marian DÂRDALĂ - Limbajul C++ prin exemple, Editura CISON, București, 1995,  256 pag, ISBN 973-96370-0-0.

Ion IVAN, Paul POCATILU - Testarea software orientat obiect, Editura INFOREC, Bucureşti, 1999, 192 pag, ISBN 973-98508-0-4.

Ion IVAN, Adrian PASCU, Paul VĂCĂRESCU - Dicționar de acronime în informatică, Editura INFOREC, Bucureşti, 1999, 261 pag, ISBN 973-98508-7-1

Ileana CONSTANTINESCU, Ion IVAN - Mic dicționar explicativ de informatică francez-român, Editura Sylvi, Bucureşti, 1998

Ion SMEUREANU, Ion IVAN, Marian DÂRDALĂ - Structuri de date și obiecte în C++, Editura CISON, București, 1998

Ion IVAN, Mihai POPESCU, Panagiotis SINIOROS, Felix SIMION - Software Metrics, INFOREC Publishing House, Bucharest, 1999

Ion IVAN, Valentin DRAGOMIR - Dezvoltarea de aplicații informatice cu programe rezidente, Editura INFOREC, București, 1999, 25 pag, ISBN 973-98508-9-8.

Ion IVAN, Marian DÂRDALĂ, Felix FURTUNĂ - Informatica, manual pentru clasa a X-a, Editura CORINT, Bucureşti, 2000, 72 pag, ISBN 973-653-068-X.

Ion IVAN, Paul POCATILU, Doru UNGUREANU - Project Complexity, Editura INFOREC, Bucureşti, 2001, 46 pag, ISBN 973-99450-0-7

Ion IVAN, Laurențiu TEODORESCU - Managementul calității software, Editura INFOREC, Bucureşti, 2001, 150 pag, ISBN 973-99450-1-5.

Constanța BODEA (coordonator) - Managementul proiectelor, Glosar, Editura Economică, Bucureşti, 2002, 205 pg., ISBN 973-590-701-1 (Ion IVAN în colectivul de 29 autori).

Ion IVAN, Paul POCATILU, Doru CAZAN - Limbaje de asamblare, Editura ASE - Centrul de Învățământ Economic Deschis la Distanță, Bucureşti, 2002, 194 pag.

Ion IVAN, Paul POCATILU, Doru CAZAN - coordonatori - Practica dezvoltării software în limbaje de asamblare, Editura Economică, Bucureşti, 2002, 560 pag, ISBN 973-590-652-X.

Ion IVAN, Doru UNGUREANU - Structuri de date. Ghid pentru elaborarea proiectelor, Editura ASE, Bucureşti, 2003, 70 pg., ISBN 973-594-316-6

Ion IVAN, Marius POPA, Sergiu CAPISIZU, Lukács BREDA, Bogdan FLORESCU - Clonarea informatică, Editura ASE, Bucureşti, 2003, 213 pag., ISBN 973-594-310-7.

Ion IVAN, Cristian TOMA - Limbaje de asamblare, Ghid pentru elaborarea proiectelor, Editura ASE, Bucureşti, 2003, 58 pag, ISBN 973-594-314-X

Ion IVAN, Cătălin BOJA - Metode statistice în analiza software, Editura ASE, Bucureşti, 2004, 482 pag, ISBN 973-594-498-7

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Cristian IONIȚĂ, Adrian POCOVNICU, Daniel MILODIN - Practica dezvoltării aplicațiilor informatice orientate pe structuri de date, Editura ASE, Bucureşti, 2005, ISBN 973-594-630-0, 223 pag.

Ion IVAN, Cătălin BOJA - Managementul calității proiectelor TIC, Editura ASE, Bucureşti, 2005, ISBN 973-594-558-4, 122 pag.

Ion IVAN, Adrian VIȘOIU - Baza de modele economice, Editura ASE, Bucureşti, 2005, ISBN 973-594-571-1, 302 pag.

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Sergiu CAPISIZU - Auditul sistemelor informatice, Editura ASE, Bucureşti, 2005, ISBN 973-594-638-6, 155 pag.

Ion IVAN, Marius POPA - Entități text, dezvoltare, evaluare, analiză, Editura ASE, Bucureşti, 2005, ISBN 973-594-663-7, 587 pag.

Ion IVAN, Felician ALECU - Structuri HTML, Editura ASE, Bucureşti, 2005, 71 pag, ISBN 973-594-586-X

Ion IVAN, Cristian AMANCEI - Stabilitatea coeficienților modelului global de calitate software: teorie, practică, experimente, Editura ASE, București, 2006, 172 pag., ISBN-10 973-594-807-9, ISBN-13 978-973-594-807-8

Ion IVAN, Ion SMEUREANU - Programarea în limbajul C. Culegere de probleme, Editura ALFAR, Rm. Vâlcea, 1992, 260 pg., ISBN 973-95060-6-5.

Ion IVAN, Iulian RĂDULESCU - Analiza comparată a complexității entităților text generate prin tehnici de programare, Editura ASE, Bucureşti, 2006, 164 pag, ISBN 973-594-754-4

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Marius POPA - Managementul calității aplicațiilor informatice, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

Ion IVAN, Cristian TOMA (coordinators) - Informatics Security Handbook, Editura ASE, București, 2006, 412 pg, ISBN-10 973-594-840-0, ISBN-13 978-973-594-840-5

Ion IVAN, Cătălin BOJA - Practica optimizării aplicațiilor informatice, Editura ASE, București, 2007, ISBN 978-973-594-932-7, 483 pag.

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Cristian CIUREA - Metrici ale sistemelor colaborative, Editura ASE, Bucureşti, 2007, ISBN 978-973-594-963-1, 186 pag.

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Sergiu CAPISIZU, Marius POPA - Managementul calității aplicațiilor informatice, Editura ASE, Bucureşti, 2007, 500 pag, ISBN-10 973-594-843-5, ISBN-13 978-973-594-843-6

Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU (coordonatori) - Structuri de date, vol. 1 și vol. 2, Editura ASE, Bucureşti, 2008.

Vol. 1: Tipologii de structuri de date, 770 pag., ISBN 978-606-505-032-7.

Vol. 2: Managementul structurilor de date, 534 pag., ISBN 978-606-505-033-4.

Lucrarea a fost distinsă cu Premiul Academiei Române „Tudor TĂNĂSESCU” pe anul 2008.

Paul POCATILU, Ion IVAN, Adrian VIȘOIU, Felician ALECU, Alin ZAMFIROIU, Bogdan IANCU - Programarea aplicațiilor ANDROID, Editura ASE, Bucureşti, 2015, 714 pg, ISBN: 978-606-505-856-9

Lucrarea a fost distinsă cu Premiul Academiei Române „Tudor TĂNĂSESCU” pe anul 2015.

Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU - Cariera de programator, Editura ASE, Bucureşti, 2017, 236 pag, ISBN: 978-606-34-0154-1

Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU, Narcis LUCA, Gheorghe MATEI - Avuția națională digitală, Editura ASE, București, 2020, 196 pag., ISBN: 978-606-34-0339-2

Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU - Economic Informatics Past, Present and Future, în Information Science and Technology in Romania, editori Florin Gheorghe FILIP, Vasile APOPEI, Daniela GHIFU, Editura Academiei Române, București, 2024, pag. 211 - 230, ISBN: 978-973-27-3869-6

După cum se vede, tot ceea ce am realizat, cu două excepții, sunt lucrări în care am lucrat în cadrul unor echipe formate din oameni deosebiți, profesioniști adevărați, cu care s-a colaborat în condiții excepționale. Mă mândresc cu acest lucru, pentru că, făcând parte din astfel de echipe, mi-am dovedit mie însumi că sunt în stare să mă ridic la standardele înalte impuse de membrii echipelor, iar ceea ce am scris și eu a fost acceptat de aceștia pentru a fi inclus. În cazul în care eu am coordonat realizarea unor proiecte de mai mare anvergură, sunt foarte fericit că le-am dus la bun sfârșit, dar rolurile esențiale le-au jucat colaboratorii, căci ei sunt cei care, prin contribuțiile lor de calitate, au reușit să finalizeze fiecare carte.

(17 septembrie 2026)

Cartea de Informatică economică scrisă de T. SURCEL, Gh. SOFRONIE, C. BARON și L. TOMA.

Am în mână cartea referită prin:

Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Constantin BARON, Liviu TOMA - Informatica Economică, partea I, Hardware, Windows, Word, Excel, Internet, e-Mail, Editura Calipso 2000, București, 1999, 356 pag., ISBN: 973-97077-2-6

Am trei motive pentru care mi-a plăcut această carte și anume:

- este scrisă de oameni cu experiență,

- după ce o citești poți trece la treabă, folosind în practică ce-ai citit,

- exemplele furnizate creează drum larg cititorului să se dezvolte.

Cartea are șapte capitole.

Capitolul 1 de la paginile 1 - 40, intitulat Noțiuni introductive, prezintă conceptul de informatică economică, elemente legate de sistemele informaționale economice și de codificare a informației. Se prezintă într-un mod sugestiv reprezentarea datelor numerice în codul binar, pentru date întregi, pentru date în virgulă mobilă. Într-un tabel de la pagina 34 este prezentat sistemul EBCDIC de codificare binară, iar la pagina 35 este prezentat sistemul ASCII, cu care lucrează limbajele de programare, pentru a obține acces la bit în cadrul unui cuvânt, când programatorul dorește rezultate spectaculoase. 

Capitolul 2, de la paginile 41 - 109, intitulat Componentele unui sistem electronic de calcul, prezintă componentele unui sistem de calcul, iar autorii sintetizează aceste aspecte în figura 2.2 de la pagina 43. Sunt descrise memoria internă a calculatorului, componenta de bază a sistemului - BIOS, microprocesorul, comenzi și memorii externe (floppy-disk, hard-disk, CD-ROM), tastatura, scannerul, tipuri de monitoare (Tabelul 2.3) pagina 84. Sunt dezvoltate elemente legate de rețelele de calculatoare, încât cititorul care se așază în fața unui calculator dintr-un birou să știe că el este un nod într-o rețea de calculatoare și să se comporte respectând disciplina de lucru în rețea.

Capitolul 3, de la paginile 110 - 206, intitulat Sisteme de operare, prezintă structura unui sistem de operare format din șase componente, care sunt descrise detaliat în paginile care urmează.  Este prezentat sistemul MS-DOS de la calculatoarele personale IBM - PC. Sunt date comenzile uzuale precum copierea unui fișier, ștergerea unui fișier, afișarea conținutului unui fișier, comenzi pentru lucrul cu discuri, dar și comenzi precum CALL, ECHO, FOR, BREAK, BUFFERS, DEVICE și încă altele. Pentru aprofundare este necesară parcurgerea documentației de MS-DOS. Sistemul WINDOWS este prezentat de autori, deși toată lumea lucrează cu el, numai în raport cu cerințele acelor produse cu care trebuie să lucreze un economist, căci ar fi trebuit mii de pagini pentru a intra chiar în toate detaliile acestui sistem de operare clasic și universal. Sunt descrise versiuni ale sistemului WINDOWS, iar citind cartea ne dăm seama de evoluția vertiginoasă în timp a versiunilor. În carte este analizată versiunea WINDOWS '95. Sunt prezentate elementele de bază ale interfeței grafice, care fac din sistemul WINDOWS cel mai iubit sistem de operare de către programatorii din întreaga lume. Autorii folosesc capturi de ecran pentru a-i învăța pe utilizatori cum să înceapă sesiunile de lucru pe un calculator personal, operând sub sistemul de operare WINDOWS. Este o abordare practică rezultată din experiența de programatori a autorilor, iar partea referitoare la protejarea de viruși este extrem de eficientă, în opinia mea.

Capitolul 4 de la paginile 207 - 258, intitulat Editoare de texte, prezintă concepte de bază, după care se intră direct în prezentarea editorului de texte WORD. Autorii, cu bogată experiență, dezvoltă o astfel de prezentare, încât cititorul este luat cu problemele de la simplu la complex, ajungând în final să stăpânească unele dintre cele mai fine funcții ale editorului. Apreciez stilul abordat de autori, detaliile tehnice și mai ales orientarea spre eficiență a procesului de redactare. Mi-a plăcut felul în care autorii caută să-l obișnuiască pe utilizator să folosească combinații de taste pentru a obține efecte rapide în procesul de redactare. Sunt date operații pe texte (inserări, copieri, ștergeri, modificări), includerea de tabele, tipărirea textelor redactate cu WORD. Se merge mai departe la scrierea de ecuații, realizarea de grafice, includerea de fotografii. Modul practic al abordării îl încurajează pe cititor să aprofundeze fără a greși cât mai multe facilități ale acestui mediu de dezvoltare de texte complexe.

Capitolul 5, de la paginile 259 - 313, intitulat Programe de calcul tabelar, prezintă concepte de bază precum tabel, celulă, coloană, rând, zonă, domeniu, formule. Exemplele folosite sunt sugestive și dau libertate utilizatorului spre rezolvarea propriilor probleme. Exemplele folosesc capturi de ecrane pentru programul EXCEL. Sunt date operații des întâlnite precum schimbarea fontului, adăugarea de linii în tabel, adăugarea de coloane în tabel, ștergerea de linii, ștergerea de coloane, sortarea pe coloană, efectuarea de calcule cu elementele coloanelor și tot așa. Experiența vastă a autorilor și-a spus cuvântul. Sunt sigur că toți cei care au citit acest capitol au fost extrem de mulțumiți, mai ales că în acest capitol se află suficient de multe informații pentru a obține forma finală a unui tabel care să-i satisfacă și pe cei mai exigenți utilizatori, mai ales când este vorba de tipărirea de tabele după un format impus.

Capitolul 6, de la paginile  314 - 331, intitulat Internet,  prezintă conectarea dedicată, conectarea la e-mail, conectarea directă. Sunt prezentate domeniile .EDU, .MIL, .GOV, .COM, .NET, .ORG, .simbol de țară. Sunt prezentate navigatoare și efectele pe care le generează selectarea comenzilor Copy, Edit, View, Select all, dar  și altele. Este prezentat programul ALTAVISTA și este detaliat conceptul WWW - World Wide Web. Se prezintă succint conceptele de Intranet și Extranet, URL și sunt definite adresele http.

Capitolul 7, de la paginile  332 - 356, intitulat Poșta electronică, le permite autorilor să prezinte tot ceea ce este necesar unei persoane care dorește să lucreze nu bine, ci foarte bine cu poșta electronică. Cititorul este învățat cum să-și creeze cont, cum să gestioneze conținutul, ce reguli trebuie să respecte în online când creează și trimite mesaje. Se vorbește despre ANTET, MESAJE, CORP MESAJ, INDEX și sunt analizate funcțiile care stau la dispoziția celui care vrea să gestioneze scrisori electronice, precum funcții de redactare, primire, memorare, editare, tipărire, asigurarea securității mesajelor. Capturile ecranelor din acest capitol sunt de mare ajutor pentru cititor. Sfaturile date cititorului referitoare la definirea subiectului, la alcătuirea conținutului, la modul de adresare și la modul de încheiere, dacă sunt respectate, vor face din cititor un utilizator perfect al poștei electronice.

                        *

                    *       *

Această carte este un ghid practic pentru cititorul care dorește să devină un bun utilizator al calculatorului personal și să devină factor activ în procesul de digitalizare, mai ales când este vorba de digitalizarea domestică, adică la el acasă, cu tot ce face el pe calculator, căci informația trebuie stocată, utilizată, dar mai ales regăsită exact atunci când este nevoie de ea.

(16 septembrie 2026) 

Cartea Sisteme de Calcul și de operare scrsă de DODESCU, MISDOLEA, NISIPEANU și PILAT

 Am în mână cartea referită prin:

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Tudor MISDOLEA, Livia NISIPEANU, Florin PILAT - Sisteme electronice de calcul și teleprelucrare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, 552 pag.

La paginile  547 - 552 se află o bibliografie cu 156 titluri, dispuse în ordine alfabetică după numele autorilor, iar autorul DODESCU Gheorghe apare cu patru titluri și aici mă refer la cărțile:

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Cristian POPESCU, Iulian POPA - Minicalculatoare: aplicații, vol. 1, Editura Tehnică, București, 1977, 280 pag.

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Cristian POPESCU, Iulian POPA - Minicalculatoare: aplicații, vol. 2, Editura Tehnică, București, 1977, 259 pag.

Gheorghe DODESCU - Calculatoare electronice și sisteme de operare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975, 

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Livia NISIPEANU, Florin PILAT -  Limbajul BASIC. Aplicații, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978, 236 pag. 

Gheorghe DODESCU, Vladimir DUMITRESCU, Dan IONESCU, Cristian POPESCU, Constantin TUDOR -  Calculatoare electronice și sisteme de operare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974, 744 pag.

Alți autori români citați în această carte sunt A. AVRAMESCU,  V. BALTAC, L. FELEA, S. MARCUS, V. PESCARU, A. PETRESCU, D. BUZNEA. Am apreciat foarte mult că autorii nu au inclus în bibliografie nici documente ale P.C.R. și nici  referiri la cuvântări ale secretarului general.

Cartea are 21 de capitole după cum urmează:

capitolul 01 de la paginile 3 - 17, intitulat Introducere, prezintă tendințe și preocupări în tehnica de calcul, utilizarea calculatoarelor electronice în activitatea curentă, precum și particularitățile și limitele calculatoarelor electronice. Este prezentat stadiul de dezvoltare al informaticii în țara noastră, cu referire la construirea calculatoarelor FELIX C-256, FELIX C-32P, FELIX C-32, dar și despre apariția institutelor de cercetare ICI și ITC din 1967.

capitolul 02 de la paginile 18 - 28, intitulat  Elemente de teoria informației, prezintă concepte de bază, elemente de măsurare a cantității de informație și mă refer la formulele lui C. E. SHANNON și R.V. HARTLEY. Subcapitolul 2.3 dezvoltă aspecte legate de proprietățile entropiei informaționale.

capitolul 03 de la paginile 29 - 49, intitulat  Bazele aritmetice ale calculatoarelor numerice, îl familiarizează pe cititor cu bazele de numerație, cu algoritmii de conversie de la o bază de numerație la alta, cu operații în aritmetica binară. Sunt oferite detalii legate de reprezentarea numerelor în calculator. Se prezintă clase de coduri. Am apreciat exemplele oferite de autori, căci dacă nu sunt înțelese aceste elemente, oricine va dori să treacă la stadiul următor și să programeze în limbaj de asamblare nu va reuși dacă nu știe structura pe biți a cuvintelor ce reprezintă numere întregi cu semn, numere în virgulă mobilă cu poziția exponentului în cei opt octeți, dar și alte elemente de codificare pentru setul celor 256 de caractere.

capitolul 04 de la paginile 50 - 65, intitulat  Bazele logice ale calculatoarelor numerice, prezintă elemente de bază ale algebrei logice, proprietăți, forme de reprezentare a funcțiilor logice și modalități de minimizare a acestor funcții.  Mi-a plăcut simplitatea cu care sunt introduși operatorii ȘI, SAU, NU și cum sunt prezentate  cele 11 proprietăți și principii ale algebrei booleene, inclusiv  legile lui De MORGAN. Tabelele complete introduse de autori au menirea să concretizeze tabelele de adevăr pentru funcții propuse cu două sau cu trei variabile; subcapitolul 4.6 destinat minimizării funcțiilor booleene prezintă cu exemplificări edificatoare metoda geometrică de minimizare și metoda diagramelor  VEITCH și KARNAUGH; figurile utilizate sunt sugestive și fac să fie înțelese aceste metode; iar cititorul va deține acele cunoștințe care să-i permită minimizarea propriilor funcții;

capitolul 05 de la paginile 66 - 92, intitulat  Blocuri funcționale. Analiza și sinteza lor, prezintă conceptele de registru, numărătoare, acumulatoare, matrici de comutație;  să nu uităm că suntem în anul 1980 și lumea era interesată de detalii tehnice privind construirea unui calculator numeric; de aceea se prezintă circuitele basculante bistabile _ CBB de tip R-S, de tip T, de tip J-K și de tip D,  cu scheme de principiu; în vremea studenției mele la disciplina numită Electronică, doi ani de zile profesorul nostru Alexandru POPOVICI ne-a prezentat aceste circuite; registrele calculatorului numeric sunt și ele prezentate folosind blocuri elementare și sunt oferite detalii pentru a se înțelege cu claritate cum sunt realizate și la ce folosesc, fie că sunt registre statice, fie că sunt registre de deplasare; se face un pas mai departe și se prezintă numărătoarele, iar figura 5.12 este edificatoare;  autorii dezvoltă aspecte legate de numărătoarele în baze oarecare la paginile 79 - 81; formația de ingineri a autorilor le-a permis să abordeze folosind scheme sugestive problema realizării acumulatoarelor numerice;

capitolul 06 de la paginile 93 - 107, intitulat Structura sistemului de calcul, prezintă detalii privind cele patru generații de calculatoare la care se ajunsese înainte de predarea cărții la editură și aici mă refer la prima generație bazată pe tuburi electronice, a doua generație bazată pe tranzistoare, a treia generație bazată pe circuite integrate și ultima generație de atunci bazată pe circuite LSI – Large-Scale Integration; sunt oferite detalii legate de configurații de calculatoare pentru conducerea proceselor, pentru aplicații științifice, pentru domeniul economic, pentru lucru în time-sharing; autorii identifică patru niveluri de descriere a sistemului de calcul, tabelul 6.1 de la pagina 96; tabelul 6.2 este destinat enumerării firmelor producătoare de calculatoare la acea vreme, din care în ziua de azi  mai știm de IBM, HP și Siemens; sunt prezentate mai multe familii de calculatoare de diferite dimensiuni; remarc aici faptul că cititorul de azi va parcurge acest capitol doar pentru a vedea cum arătau minicalculatoarele sau calculatoarele mari în vremurile de demult, pentru a aprecia saltul uriaș făcut de tehnica de calcul pentru a se ajunge la ceea ce este un calculator în ziua de azi; 

capitolul 07 de la paginile 108 - 126, intitulat Unități periferice și terminale, prezintă cititorul de cartele, cititorul de bandă perforată, mașina de scris electrică, imprimanta rapidă, trasatorul de curbe, perforatorul de cartele,  dar și alte tipuri de terminale;  pentru a fi înțelese cât mai bine aceste periferice, sunt prezentate scheme de funcționare intuitive;  se folosesc acronime precum RJP, RJE, UID, DCT, POS, RAM, ROM, dintre care doar câteva se mai regăsesc în limbajul specific al celor ce lucrează în domeniul IT&C;

capitolul 08 de la paginile 127 - 170, intitulat Memoria sistemelor de calcul, prezintă principalele memorii ale calculatoarelor numerice de atunci și mă refer la memoria pe bandă magnetică (BM), memoria pe disc magnetic (DM), memoria pe tambur magnetic (TM); autorii prezintă  pentru toate aceste tipuri de memorie modul de organizare; pornind de la acestea, cititorul se va familiariza rapid cu memoriile din ziua de azi; vedem că în carte se vorbește de KB și MB cel mult, ceea ce în ziua de azi este ciudat, când vorbim de GB și TB; detaliile tehnice excelent prezentate de autori fac să fie înțelese principiile de funcționare ale memoriilor prezentate; în ziua de azi nu prea mai apar aceste detalii, căci ele nu-i mai interesează pe utilizatorii orientați să dezvolte aplicații și nimic mai mult;

capitolul 09 de la paginile 171 - 223, intitulat Memoriile interne ale calculatoarelor numerice, memorii de tip 2D, 3D și 2 ½ D; Este introdus conceptul de memorie de tip ROM; se prezintă cum este organizată memoria la calculatorul FELIX; sunt prezentate dispozitive, registre de adresă, distribuitorul de informații, toate cu detalii la nivel de bit;  figura 9.25 de la pagina 206 descrie structura adresei de memorie a calculatorului FELIX; se vorbește despre memoria virtuală; citind paginile 208 - 210 se obțin detaliile necesare înțelegerii pas cu pas a ceea ce se întâmplă în calculator la rularea unui program;

Capitolul 10, de la paginile 224 - 264, intitulat Unitatea centrală, prezintă structura unității centrale, rolul acesteia în arhitectura calculatorului numeric; se prezintă unitățile centrale ale calculatoarelor I-100 și FELIX; sunt prezentate microprocesoarele; capitolul, care ne așteptam să sufere o uzură morală accelerată, se prezintă acum cu o prospețime peste așteptări, iar cititorul, după parcurgerea lui acum, în anul 2026, nu privește cu nostalgie, ci cu înțelegere, pentru că vede continuitatea procesului de dezvoltare a unității centrale, așa cum privim mamiferele în biologie, pe scara evoluției lor; 

capitolul 11 de la paginile 265 - 289, intitulat  Sistemul de intrare/ieșire al calculatoarelor numerice, prezintă aspecte esențiale legate de operațiile I/E, instrucțiuni, echipamente; detaliile tehnice sunt dominante, căci autorii lor sunt toți ingineri electroniști la bază; schemele bloc sunt sugestive, iar explicațiile sunt edificatoare; 

Capitolul 12 de la paginile 290 - 337, intitulat Sisteme de operare (SO), prezintă  componentele ce corespund etapelor prelucrării și aici mă refer la asamblor, la editorul de legături, la compilator și la interpretor, la programul de încărcare a executabilului, la programele de depanare și de editare de texte; un subcapitol special este destinat programelor de comandă și control; sunt detaliate funcțiile sistemului de operare;  autorii au optat să prezinte și schematic etapele executate de un sistem de operare; la pagina 297, de exemplu, în figura 12.6 sunt sintetizate fazele procesului de compilare; cine vrea să aprofundeze domeniul compilării are un punct de start excelent și îi va fi ușor să citească lucrări strict destinate compilării, dacă va avea răbdare să aștepte,  precum cărțile lui AHO și ULLMAN care vor apărea ceva mai târziu;  

Capitolul 13 de la paginile 338 - 377, intitulat Sistemul de operare al calculatorului FELIX, prezintă structura sistemului SIRIS2/3; se prezintă structura programelor, se prezintă în detaliu sistemul de gestiune a fișierelor _ SGF, se descrie editorul de legături și bibliotecarul; la pagina 342 este prezentată o figură cu structura discului sistem; după citirea acestui capitol, un programator care vrea să folosească facilitățile sistemului de operare al calculatorului FELIX nu are altceva de făcut decât să caute în documentație care sunt cartelele de control și să folosească parametrii așa cum arată documentația și exemplele din documentațiile existente din belșug în limba franceză; 

Capitolul 14 de la paginile 377 - 416, intitulat  Tehnici privind exploatarea sistemelor de calcul, prezintă sistemele de procesare pe loturi, sistemele de procesare concurentă; autorii arată cum se planifică lucrările; este detaliat sistemul SPOOLING; este  prezentat sistemul Time Sharing;

Capitolul 15 de la paginile 397 - 416, intitulat Transmiterea informației în sistemele de teleprelucrare, prezintă conceptele de modulație și de demodulație, de codificare a datelor; sunt clasificate canalele după sensul de transmitere a datelor, în canale simplex, semiduplex și duplex (figura 15.11, pagina 412);

Capitolul 16 de la paginile 417 - 438, intitulat Proceduri de control pentru transmisiile de date, prezintă configurații de legătură ale transmisiei de date, proceduri  orientate pe bit, proceduri orientate pe caracter; este prezentat modul de comunicare prin procedura SDLC;

Capitolul 17 de la paginile 439 - 457, intitulat Echipamente specifice sistemelor de teleprelucrare, prezintă dispozitive de modulare-demodulare, configurații de stații terminale, multiplexoare, unitatea de control a transmisiei; autorii au optat pentru prezentarea concentrată a unor componente ale căror acronime  sunt sugestive; 

Capitolul 18 de la paginile 458 - 474, intitulat Limbaje conversaționale, metode de acces în teleprelucrare și monitoare de tranzacții, prezintă limbajele BASIC, QUICKTRAN, FORTRAN Conversational, APL, TTPL, la nivel de sub o pagină fiecare; autorii se ocupă și de prezentarea monitoarelor de tranzacții, dar și de software specific teleprelucrării;

Capitolul 19 de la paginile 475 - 490, intitulat Suportul software în sistemele de teleprelucrare, prezintă aspecte importante legate de exploatarea sistemelor de teleprelucrare, funcțiile programelor de control, algoritmi de organizare a firelor de așteptare după regulile FIFO, LIFO, SJF, LCFS, LRFS, EDF, RR; este luat în discuție modul în care se face teleprelucrare prin integrarea calculatorului FELIX;

Capitolul 20 de la paginile 491 - 515, intitulat Bănci de date, prezintă aspecte legate de bănci de date, nu de baze de date, căci în epocă acest concept de bănci de date era vehiculat; să nu uităm că în acele vremuri discurile magnetice erau uriașe și cântăreau zeci de kilograme, iar capacitatea lor de memorare era foarte modestă, așa cum se vedea în capitolele destinate memoriilor din această carte; sunt prezentate tipurile de fișiere, dar nu din punctul de vedere al programatorului, ci al dispunerii informației pe suport; este introdus la pagina 507 conceptul de bază de date, după ce în subcapitolul precedent au fost prezentate modele de organizare a datelor; pe două pagini este prezentat SGBD SOCRATE;

Capitolul 21 de la paginile 516 - 540, intitulat Rețele de calculatoare, prezintă suficient de multe elemente care își păstrează și în ziua de azi prospețimea și aici mă refer la tipurile de rețele de calculatoare și la ce se așteaptă de la ele.

Lucrarea are o anexă cu instrucțiuni ale calculatorului I-100, paginile 541 - 546.

M-am oprit la această carte pentru că am studiat-o să-mi pregătesc prelegerea la concursul când am fost promovat pe post de lector universitar. Deși eu mă  ocupam de programe aplicative și aveam seminarii de FORTRAN și COBOL, printr-o mașinațiune pe care n-am înțeles-o, postul meu de concurs a avut în normă numai chestii de sisteme de calcul și de operare. Am consultat cartea aceasta, dar prelegerea am susținut-o din motive de care nu mă leg acum, folosind cărți  scrise la Facultatea de Calculatoare din IPB și la Academia Tehnică Militară. Mie mi-au plăcut cărțile de sisteme de operare pe care, după ce le citești, scrii și tu niște linii sursă că, rulând ceva, obții niște chestii speciale pe care alți programatori nu le obțin, doar din faptul că tu ai citit o carte de sisteme de operare.

(16 septembrie 2026)

Profesorii mei din studenție: Edmond NICOLAU

Edmond NICOLAU mi-a fost profesor la disciplina Cibernetică Economică și a reprezentat modelul de profesor de înaltă cultură, cunoscător a mai multor limbi străine. Cursurile sale erau un adevărat spectacol. Când venea, scotea din geantă cărți în diferite limbi străine, ale unor autori celebri și, pentru a face demonstrații la zi, deschidea acele cărți și citea paragrafele necesare din ele, traducând textele în timp real. Avea talentul de a intra fix când se suna și de a termina cursul fix când se suna de terminarea orelor.  Profesorul Edmond NICOLAU avea o ținută impecabilă, era calm și vorbea clar, calm și rar, cu o distincție rar întâlnită.

Profesorul Edmond NICOLAU a fost primul decan al Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, înființată prin Hotărâre de Guvern în anul 1967.

Profesorul Edmond NICOLAU a participat la Congresul Mondial de Cibernetică de la Namur, iar după ce s-a întors în țară a avut o conferință la Centrul de Calcul, unde a prezentat cele mai noi tendințe în domeniu, lucru care ne-a impresionat pe noi toți, cei prezenți în sala de seminarii de la etajul al II-lea.

Edmond NICOLAU - Căutând realul, Editura Albatros, București, 1983, 320 pag. 

Edmond NICOLAU - Omul între două infinituri, Editura Politică, București, 1972, 190 pag.

Edmond NICOLAU - Analogie modelare simulare cibernetică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, 208 pag.

Edmond NICOLAU - Cibernetica anunță viitorul, Editura Ion Creangă, București, 1981, 192 pag.

Edmond NICOLAU - Omul Informațional, Editura Junimea, Iași, 1971, 184 pag.

Edmond NICOLAU - Colegul meu robotul, Editura Albatros, București, 1971, 256 pag.

Edmond NICOLAU - Ingineria cunoașterii, Editura Albatros, București, 1995, 340 pag.

Edmond NICOLAU, Constantin BĂLĂCEANU - Cibernetica, Editura Științifică, 1961, 490 pag.

Edmond NICOLAU, Alexandru POPOVICI - Introducere în cibernetica sistemelor continue, Editura Tehnică, București, 1972, 328 pag.

Edmond NICOLAU, Alexandru POPOVICI - Introducere în cibernetica sistemelor hibride, Editura Tehnică, București, 1975, 302 pag.

Edmond NICOLAU, Alexandru POPOVICI - Introducere în cibernetica sistemelor discrete, Editura Tehnică, București, 1966, 272 pag.

Manea MĂNESCU, Edmond NICOLAU, Constantin BILCIU - Cibernetica și progresul societății, Editura Politică, București, 1980, 322 pag.

Edmond NICOLAU - Om, mașină, cibernetică, Editura Politică, București, 1978, 251 pag.

Edmond NICOLAU - Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, București, 1964, 167 pag.

Edmond NICOLAU, Dumitru BOIANGIU, Costin NIȚĂ - Instrumente, dispozitive și mașini matematice, Editura Tehnică, București, 1963, 574 pag.

Edmond NICOLAU, Constantin BĂLĂCEANU - Elemente de neurocibernetică, Editura Științifică, București, 1967, 302 pag.

Edmond NICOLAU, Constantin BĂLĂCEANU - Neuronul ca element analogic, Probleme de automatizare,  V, Editura Academiei RPR, 1962.

La examenul de Cibernetică Economică din 17 februarie 1970 profesorul Edmond NICOLAU mi-a acordat nota 10(zece) și în carnetul meu de note din studenție, am semnătura sa, lucru de care sunt foarte mândru.

(16 septembrie 2026)

Colegul meu de studenție, profesorul universitar Traian SURCEL

Mă cunosc cu Traian SURCEL din toamna anului 1966, deci anul acesta se împlinesc 60 de ani. În toți acești ani, niciodată:
- nu am ridicat tonul unul la celălalt,
- am păstrat o relație de colegialitate excelentă,
- am colaborat cu plăcere ori de câte ori a fost necesar,
- ne-am respectat la cel mai înalt nivel.
În intervalul 1954 - 1961, Traian SURCEL a urmat cursurile Școlii Elementare nr. 52 din București.
În intervalul 1961 - 1965, Traian SURCEL a urmat cursurile Liceului Mihai Viteazul din București.
În intervalul 1965 - 1970, Traian SURCEL a urmat cursurile Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, Secția de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic. A absolvit cu succes examenul de diplomă  în vara anului 1970 și a obținut Diploma de Absolvire a ASE.
La vârsta de 36 de ani, Traian SURCEL a susținut cu succes teza de doctorat coordonată de profesorul Ludovic TÖVISSI, referită prin:
Traian SURCEL - Modele pentru conducerea operativă a unei întreprinderi de comerț exterior, ASE București, 1983, 217 pag. 
În intervalul 10.08.70 – 16.02.80, Traian SURCEL  a lucrat ca analist în cadrul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică.
În intervalul 16.02.80 – 30.09.87, Traian SURCEL a fost asistent universitar titular  în Catedra de Cibernetică Economică.
În intervalul  01.10.87 – 31.07.90, Traian SURCEL  a fost lector universitar în Catedra de Cibernetică Economică.
În intervalul 01.03.90 – 30.09.93, Traian SURCEL  a fost conferențiar universitar în Catedra de Cibernetică Economică.
Începând din data de 01.10.93 până la pensionarea din anul 2012, Traian SURCEL  a fost profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică.
Traian SURCEL a fost șeful colectivului de Birotică din cadrul Catedrei de Informatică Economică.
Traian SURCEL a fost decanul Colegiului Economic al ASE de la Buzău.
În data de 22.11.2017, profesorului universitar Traian SURCEL i s-a decernat diploma de Profesor Universitar Emerit în cadrul unei festivități care a avut loc în Aula Magna a ASE.
Marin PREDESCU, Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE - Echipamente periferice, Lito ASE, București, 1972.
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Liviu TOMA -  Informatica economică: Partea 1, Editura Calipso 2000, București, 1998, 356 pag., ISBN: 973-97077-1
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Radu MÂRȘANU - Informatica economică: Partea 1, Editura Calipso 2000, București, 2000, 391 pag., ISBN: 973-97077-2-8
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Radu MÂRȘANU -  Informatica economică: Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date: Partea a II-a, Editura Calipso 2000, București, 2002, 396 pag., ISBN: 973-97077-2-8
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Paul POCATILU -  Tehnologii Web și baze de date, Editura Tribuna Economică, București, 2005, 209 pag., ISBN: 973-68805-X
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Constantin BARON, Liviu TOMA - Informatica Economică, partea I, Hardware, Windows, Word, Excel, Internet, e-Mail, Editura Calipso 2000, București, 1999, 356 pag., ISBN: 973-97077-2-6
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Paul POCATILU, Adriana REVEIU - Informatica economică: tehnologia informației și comunicațiilor - Ediția a II-a, Editura Tribuna Economică, București, 2005, 522 pag., ISBN: 973-68803-8-9
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Paul POCATILU, Adriana REVEIU - Informatica economică: hardware, Windows, MS Office, Internet, Editura Tribuna Economică, București, 2003, 353 pag., ISBN: 9738257794
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Răzvan BOLOGA - Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date Access: culegere de probleme, Editura ASE, București, 2004, 108 pag., ISBN: 9735944812
Traian SURCEL, Vasile AVRAM, Radu MÂRȘANU, Diana AVRAM - Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date: Access, Visual Basic, HTML, ASP, Editura TRIBUNA Economică, București 2004, 381 pag., ISBN: 973-82579-1-3
Constantin IONESCU, Traian SURCEL, Ion TEODOR, Vasile LĂZĂRESCU - Sisteme informatice: organizarea datelor și proiectare în detaliu, Lito ASE, București, 1986, 360 pag.
Constantin IONESCU, Marius BĂCESCU, Ion LUNGU, Gheorghe SABĂU, Traian SURCEL, Ilie TAMAȘ, Constantin MARINESCU, Vasile AVRAM, Ion TEODOR, Aurelian COJOCARU - Culegere de probleme la disciplina Sisteme informatice și bănci de date: fișiere, baze și bănci de date, Lito ASE, București, 1984, 171 pag.
Constantin IONESCU, Marius BĂCESCU, Ioan ROXIN, Gheorghe SABĂU, Traian SURCEL, Ilie TAMAȘ, Ion LUNGU, Constanța BODEA, Ion SMEUREANU, Vasile AVRAM, Ion TEODOR - Culegere de probleme la disciplina sisteme informatice și bănci de date: S.G.B.D. Socrate-Mini și Socrate-Felix, Lito ASE, București, 1989, 13 pag.
Vasile AVRAM, Constantin APOSTOL, Diana AVRAM, Traian SURCEL - Birotică profesională, Editura Tribuna Economică, 2002, 520 pag., ISBN: 973-82573-6-0
Constantin APOSTOL,  Constantin BARON, Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE - Bazele informaticii, Editura ASE, București, 1992, 250 pag.
Carmen RĂDUŢ, Traian SURCEL, Anca VÂLCU,   Ileana TĂNASE, Marinela LĂZĂRICĂ, Aurelian HAŞ -  Baze de date şi sisteme de gestiune a bazelor de date Visual FoxPro, Editura Independenţa Economică, Piteşti,  2003, ISBN: 973-8112-58-3
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Răzvan BOLOGA, Felician ALECU, Mark JOLT - Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date  - culegere de probleme,  Editura ASE, Bucureşti, 2004, ISBN: 973-594-481-2
Traian SURCEL a fost un programator COBOL de mare clasă. El a scris programe pentru sistemul informatic al ROMCHIM, ale căror rezultate erau utilizate în fundamentarea deciziilor de comerț exterior ale respectivei întreprinderi. Dacă ar fi să-l caracterizez într-un cuvânt, Traian SURCEL este un constructor. Pe oriunde a trecut, a lăsat în urma sa lucruri funcționale, iar cu stilul lui de muncă, Traian a reușit să coaguleze echipe puternice ale căror rezultate au dăinuit peste ani; pe unde a trecut, a lăsat în urmă realizări memorabile, despre care lumea își amintește cu plăcere.



(13 septembrie 2026)

Robert NEGOIȚĂ, Vitanul pute, bre!

De câteva zile Vitanul pute rău de tot, așa cum puțea zona Văcărești când era ecarisajul, de nu puteai respira. S-au instalat tomberoane din loc în loc, pentru a colecta responsabil deșeurile menajere, dar și reciclabilele. 

Cuiva i-a venit ideea. Cred că trebuiau selectați cei mai buni specialiști în domeniu, care să elaboreze o analiză și pe o pagină și jumătate, sub semnătură să spună ceva despre avantaje, ceva despre dezavantaje și să conchidă că soluția este bună sau din contră, că soluția este proastă. Sunt sigur că ceva s-a întâmplat dacă s-a implementat o soluție care a transformat cartierul Vitan într-o hazna urât mirositoare.

Proverbul: unde dai și unde crapă, se aplică aici cu brio.

(15 septembrie 2026)

Informaticienii care au fost doctoranzii profesorului Ludovic TÖVISSI

Profesorul  Ludovic TÖVISSI a coordonat stagiile doctorale a foarte mulți tineri, dintre care unii au devenit profesori universitari. Cei dintre doctoranzii coordonatți de profesorul Ludovic TÖVISSI, care au finalizat stagiile doctorale și care au devenit profesori universitari în domeniul informaticii economice sunt următorii:

Doina FUSARU

Ion IVAN

Ioan ODĂGESCU

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

Ioan ROXIN

Gheorghe SOFRONIE

Traian SURCEL

Tezale de doctorat coordonate de profesorului Ludovic TÖVISSI au avut teme de modelare economică și presupuneau validări ale modelelor, bazate pe soluții informatice, care erau contribuțiile originale ale doctoranzilor.

Ion Gh. ROȘCA a fost rector al ASE în intervalul 2004 - 2008.

Ion VAN a fost șef al Catedrei de Informatică Economică în intervalul 1999 - 2003.

Ioan ROXIN este Professeur des universités la Université de Franche-Comté, Franța.

Doina FUSARU a fost șefă de catedră la universitatea Spiru HARET.

În concluzie: profesorul Ludovic TÖVISSI a avut mână bună!

(12 septembrie 2026) 

LCCE

Creată după modelul universităților din USA, Catedra de Cibernetică Economică avea laboratoare proprii de cercetare, pe care le regăsim sub denumirea de Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE. În cadrul acestui conglomerat funcționau:

- laboratorul de sisteme informatice coodonat de matematicianul Vasile IONESCU,

- laboratorul de tehnică de calcul, coordonat de fizicianul Radu HOMESCU,

- laboratorul de modelare coordonat de matematicianul Moisă ALTĂR

- laboratorul de sisteme inginerești, coordonat de inginerul Gheorghe BOLDUR.

Își desfășurau activitatea în aceste laboratoare specialiști de înaltă clasă dintre care amintesc aici pe Rodica BOCONCIOS, Gheorghe CIOBANU, Dumitru VIȘAN, Gabriel DIACONESCU, Iulian SATRAN, Ștefan MUSTĂȚEA, Csaba FABIAN, Lucian DUȚĂ, Gheorghe WEISS, Gheorghe ZAHARIA, Ioan STANCU MINASIAN și mulți alții.

În aceste laboratoare se soluționau probleme de cercetare venite din producție, pe bază de contract, se rulau programe scrise de specialiștii din LCCE, erau publicate articole scrise de cercetătorii LCCE și se participa la manifestări științifice cu contribuții valoroase. Mulți dintre specialiștii LCCE țineau cursuri și seminarii studenților la disciplinele de specialitate specifice  Facultății de Cibernetică.În anii studenției mele au ținut cursuri și seminarii specialiști din LCCE precum Ștefan MUSĂȚEA, Vasile IONESCU, Radu STROE, Moisă ALTĂR, Gheorghe WEISS.

După Revoluția din Decembrie 1989 LCCE și-a pierdut obiectul muncii, căci dispariția industriei a făcut ca derularea contractelor de cercetare să devină imposibilă. Încet-încet, activitatea LCCE s-a diminuat, ca în final, undeva înainte de 1995 să se producă dispariția LCCE. Aveasta a fost prima ctitorie a lui Manea MĂNESCU de care s-a ales praful. Au apărut tot felul de centre de excelență, fără excelenți. Dovada ineficienței s-a văzut în pandemie la realizarea în Europa a unui vaccin cu două generații în urmă față de vaccinul revoluționar.

Când în anul 2000 am vizitat TUKS din Turku - Finlanda, mi-am dat seama că acolo funcționa exact aceeași structură de care noi, la București, ne-am bătut joc, pentru că adevărata cercetare științifică se face în cadrul universităților, căci se presupune că acolo sunt cele mai valoroase creiere. Ceea ce în USA funcționează dintotdeauna și ceea ce am văzut la TUKS, se pare că pe plaiurile noastre mioritice unde ciobanul vorbește cu oița lui și se înțeleg de minune, nu funcționează. Păcat!

(15 septembrie 2026) 

C.E.

Catedra de Cibernetică Economică a apărut ca structură distinctă cred undeva prin 1965, 1966. I-am auzit de câteva ori pe unii dintre fondatori vorbind despre vremurile grele pe care au trebuit să le traverseze datorită rezistenței la noi a celor din jur, care se vedeau ințați de noile tendințe ale tehnicii de calcul.

Când am venit eu în învățământ în toamna anului 1971, Catedra de cibernetică Economică era o structură consolidată. Erau acolo trei subcolective:
- sub-colectivul de Statistică Economică,
- sub-colectivul de Cibernetică Economică,
- sub-colectivul de Informatică Economică.

Catedra de Cibernetică Economică era o catedră numeroasă, căci acolo era incluși și cercetătorii, analiștii, programatorii și personalul tehnic din cadrul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE.

Eu am activat în sub-colectivul de Informatică Economică ale cărui ședinte se desfășurau de regulă într-o sală de curs din clădirea Ciberneticii, căci la acele ședințe participau într-un număr foarte mare specialiști din LCCE, DCS, ICI, ITC.

Ședințele de catedră extinse în prezența lui Manea MĂNESCU se țineau în Aula Magna.

Catedra de Cibernetică Economică a avut ca șefi de catedră pe profesorii Manea MĂNESCU, Mircea BULGARU, Virgil SORA, Geo VASILESCU. După separare, noua Catedră de Cibernetică Economică a avut ca șefi pe profesorii Emil SCARLAT, Eugen ȚIGĂNESCU, Dumitru MARIN.

La începutul anului 2012 Catedra de Cibernetică Economică s-a desființat, fiind absorbită de Catedra de Informatică Economică, totul fiind sub titulatura Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică. Una dintre cttoriile lui Manea MĂNESCU și aici mă refer la Catedra de Cibernetică Economică, s-a năruit datorită propriei sale dezvoltări, vorba colegilor mei MARX și ENGELS, adică  dialecticii hegeliano/marxiste, zic.



(15 septembrie 2026) 

Facultatea CECE

Începând cu anul 1967, pe când eu eram student în anul al III-lea la secția de Mecanizare și Automatizare a Calcului Economic, a luat ființă Facultatea CECE, adică Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, având secțiile de Cibernetică Economică, de statistică Economică și de Informatică Economică.

Printr-o jonglerie politică, Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică a devenit peste noapte în primăvara lui 1977 Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. În anul 1990 când planificarea, concept bolșevic, a intrat în dizgrația populară, prin eforturile unor colegi de-ai mei, facultatea a devenit Cu titulatura Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE, cu secțiile de Cibernetică Economică, de Statistică Economică, de Informatică Economică, așa cum este și în ziua de azi.

Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică este ctitoria lui Manea mĂNESCU. în anul 2027, se vor împlini 60 de ani de la înființarea acestei facultăți. Este prea exagerat dacă mă gândesc la amplasarea în holul facultății a unui bust al lui Manea MĂNESCU? Ar fi semnalul că am căpătat maturitatea de a separa omul politic groaznic Manea MĂNESCU de profesorul excepțional, care a fost Manea MĂNESCU, căci istoria este exact aceea care s-a petrecut, nici mai frumoasă, nici mai urâtă. Noi suntem cei care o scriem sau o rescriem după cum ne bubuie țestele noastre cu sau fără creier în ele.


(15 septembrie 2026)

ECECSR

 ECECSR - Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research este denumirea în limba engleză a variantei revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Primul număr în limba engleză a apărut în anul 1966.
Acum revista este prezentată sub numele Journal of Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research.

În vremurile de demult, la creșterea numelui revistei ECECSR în străinătate, l-a avut doamna MIHNEA Bella, doamna care se ocupa de biblioteca de la etajul 7 din clădirea Centrului de Calcul al ASE. Doamna se ocupa de schimburile revistei cu universități din străinătate și obținea fie cărți la schimb, fie reviste de mare interes din domeniul informaticii, fie studii și teze de doctorat de la marile universități ale lumii. Dacă revista ECECSR era cunoscută în lume, cel puțin 99% se datora muncii doamnei MIHNEA Bella.

După Revoluția din Decembrie, cum era și normal, s-a prăbușit Centrul de Calcul al ASE, dar nici revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică nu i-a fost prea bine. Noile criterii economice au determinat o evoluție nefavorabilă în această zonă. Îmi aduc aminte cu precizie de telefoanele pe care le primeam de la cineva de la revistă să trimitem articole și am trimis. Ele s-au publicat. Erau puține persoane care trimiteau articole, căci totul era pe de-a moaca. Gloria postumă avea alte criterii și aici mă refer la indexarea în baze de date sau la criteriul ISI.

Când s-a făcut o ședință, undeva într-o sală de la etajul 6 de la Catedra de Cibernetică să se anunțe indexarea ISI a revistei ECECSR am fost invitat și eu. Am văzut acolo figuri pe care nu le văzusem niciodată în viața mea, dar nici de autori de articole la ECECSR  nu le știam. Se schimbase calimera. Aveam un articol în așteptare la revista nou indexată ISI și când am întrebat despre stadiul în care se află, doamna de acolo mi-a zis pe un ton superior: 

- Acum avem alte priorități!

Ceea ce eu am tradus pe limba celor din Vitan:

- Gunoiule, ce mama dracului mai vrei și tu? Acum alții au dreptul să publice în ECECSR!

Am retras acel articol și l-am publicat la o altă revistă ISI. La bază era un e-mai jignitor trimis de un nene, care încerca să mă lămurească despre politicile editoriale ale ECECSR.

Anul viitor ECECSR își aniversează 60 de ani. M-am bucura foarte mult dacă numărul omagial al reviste s-ar afla un articol bine documentat despre ctitorul revistei, Manea MĂNESCU, pentru că până în 1989, Manea MĂNESCU a publicat multe articole în ECECSR și o analiză a articolelor va scoate la iveală foarte multe lucruri, unele plăcute, altele mai puțin plăcute pentru contemporanii mei.


(15 septembrie 2026)

SCCECE

SCCECE - Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică  este o revistă al cărei ctitor a fost, este și va rămâne Manea MĂNESCU. În această revistă au publicat articole valoroase:
- specialiști din producție,
- ciberneticieni renumiți de la noi,
- cercetători din laboratoarele catedrei de cibernetică,
- profesori din catedra de cibernetică economică,
- personalități cu preocupări în modelare.

Primul număr al revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică a apărut în anul 1966. Ceva mai târziu, dar nu foarte târziu a apărut și primul număr al revistei în limba engleză  ECECSR - Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, unde articolele erau selectate cu grijă, pentru că în acele vremuri, ceea ce pleca din Ro, trebuia să fie:

- reprezentativ,

- original,

- extraordinar.

Exista o echipă de redacție excepțională care asigura înalta calitate a revistei și aici numesc pe doamna Zoe TRANDAFIRESCU, pe domnul Mihai LUTIC, pe doamna Iva IONESCU.

La mulți ani SCCECE!



(15 septembrie2026)

Ce se va întâmpla cu pilonul 2 de pensii?

Pilonul 2 de pensii are cam 50 miliarde de euro, exact trebuie guvernuluin să iasă din c-c-t. Îmi aduc aminte că în anii 90, un premier a confiscat valuta cetățenilor pentru a-și rezolva niște probleme la nivel macro.
Așa cum au fost văduviți bolnavii de medicamente, așa cum au fost impozitate pensiile, sunt mai mult ca sigur că guvernanții, chiar și fără puteri depline, se vor uita chiorâș la banii din pilonul 2 și dacă nu va fi cineva să le dea peste mână, se vor înfrupta din acești bani. Sunt bani siguri. Nu necesită dobânzi și în plus, sunt banii cetățenilor și guvernanții nu au respect față de cetățean. Pentru ei cetățeanul nu reprezintă nimic, din moment ce au făcut dezmăț cu banul public de s-a ajuns la situația de acum.
Cu burțile pline, politicienii în special și guvernanții în particular, își permit orice, deci și decizia de a umbla la bănuții din pilo=nul 2 tot în pixul lor stă.

Mimarea reformelor, mimarea marilor decizii, nu au avut efectul scontat, că nici nu aveau cum. S-a umblat acolo unde nu se întâmpina rezistență, adică la pensionari, la elevi, la bolnavi și de acolo s-a jumulit tot ce putea fi jumulit. A venit rândul pilonului 2 care-i atrage pe toți ca un magnet. Împrumuturile de 20 miliarde de euro sunt un mizilic. Acum se vrea peștele cel mare de 50 de miliarde, căci pofta e imensă, căci foamea de bani este și mai mare, iar sudoare nu e nimeni dispus să aibă pe frunte din muncă.

(144 septembrie 2026)

Cuplul RADU - ANNE MARY s-a destrămat

De când am văzut primele imagini cu cuplul RADU - ANNE MARY, mi-am dat seama că nu va rezista, pentru că:
- ANNE MARY are grave carențe de caracter, 
- ANNE MARY are un vocabular neadecvat,
- ANNE MARY se crede ceea ce nu este,
- ANNE MARY vede în bărbat o otreapă,
- ANNE MARY se crede femeia perfectă,

- ANNE MARY este buricul pământului.
Realitatea este că RADU își cunoaște valoarea și nu va accepta niciodată o femeie care să-l facă să joace cum îi cântă ea. Lipsită de principii, de educație, fiind extrem de plină de ea, ANNE MARY a făcut exact ceea ce știa ea, adică să-l facă pe RADU:

- să sufere,

- să se simtă umilit,

- să fie acaparat,

- să fie singur,

- să fie trist.

RADU este un altfel de model de bărbat, căci are toate caracteristicile să aibă succes total la cel puțin 80% dintre femeile singure, cu prinse între 22 - 35 de ani, în timp ce numai 5% dintre bărbați ar accepta o femeie ca ANNE MARY. Este sigur că RADU nu făcea parte din cei 5%, din moment ce s-a despărțit de ANNE MARY doar după două săptămâni. Studiind-o pe ANNE MARY mai cu taenție, mi-am dat seama că profilul ei era absolut ortogonal cu profilul de femeie cu care RADU ar forma un cuplu. 

Lui RADU îi plac femeile care emană liniște, ANNE MARY emana tensiune.

Lui RADU îi plac femeile care îi vorbesc frumos, ANNE MARY i se adresa cu prostule.

Lui RADU îi plac femeile care știu să fie femei, ANNE MARYștia să fie doar ea, fără  femininitate.

Lui RADU îi place să fie iubit, ANNE MARY știe doar să se iubească pe ea.

Cuplul RADU - ANNE MARY s-a destrămat cu viteza cu care s-a constituit, exact ca o construcție cu multe etaje, făcută pe nisip, fără fundație.

(14 septembrie 2026)

Profesorii mei din studenție: Dragoș VAIDA

Dragoș VAIDA  a fost profesorul meu în studenție și în carnetul de student am semnătura sa de la examenul de Programarea calculatoarelor din 14.06.1969. Sunt foarte mândru că la acel examen am obținut nota 10(zece). Eu mi-am ales tema lucrării de diplomă, echivalentul lucrării de licență de azi, rutine interpretative și rutine compilative și conducătorul meu științific a fost profesorul Dragoș VAIDA.

Am fost profund impresionat că la prima întâlnire cu profesorul meu coordonator al lucrării de diplomă, acesta mi-a dat manuscrisul lucrării sale Algoritmi de compilare, care avea să apară un an mai târziu tipărită și care este acum referită prin:

Dragoș VAIDA - Algoritmi de compilare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 212 pag.

Pe tot parcursul cât am fost coordonat de profesorul meu Dragoș VAIDA, am avut de învățat foarte multe.

Profesorul Dragoș VAIDA mi-a lăsat libertatea de a structura lucrarea.

Profesorul Dragoș VAIDA a supravegheat întocmirea bibliografiei.

Profesorul Dragoș VAIDA m-a învățat ce înseamnă proporțiile capitolelor.

Profesorul Dragoș VAIDA mi-a dat sugestii legate de profunzimea abordării.

Profesorul Dragoș VAIDA era exigent cu stilul de redactare.

Profesorul Dragoș VAIDA mi-a arătat ce însemnă gestionarea redunadanței în lucrare.

Profesorul Dragoș VAIDA avea un mod de a dialoga astfel încât pregăteai temeinic întâlnirea cu el.

Susținerea lucrării de diplomă în fața comisiei a fost un succes, succes care i-l datorez profesorului Dragoș VAIDA, pentru modul în care m-a coordonat, să ajung la acel nivel pe care comisia care îl avea ca președinte pe profesorul Nicolae RACOVEANU, să-l considere de nota 10(zece).

Peste ani, mai precis în primăvara anului 2001, l-am reîntâlnit pe fostul meu profesor Dragoș VAIDA la Conferința Internațională de Informatică Economică, prilej cu care i-a fost decernate Diploma și Medalia Grigore MOISIL pe anul 2000, pentru contribuții fundamentale la dezvoltarea învățământului de informatică economică de la noi din țară.

Profesorul Dragoș VAIDA a mai scris și publicat cărți precum:

Dragoș VAIDA - Descrierea algoritmică a proceselor de calcul, Editura Tehnică, București, 1957, 128 pag. Dragoș VAIDA - Programarea calculatoarelor electronice, Editura Academiei RSR, București,1967, 384 pag. 

Dragoș VAIDA - Elemente de informatică aplicată, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureți, 1968, 191 pag.

Dragoș VAIDA - Algoritmi de compilare, cu aplicații la limbaje de tip ALGOL, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 213 pag.

Foști colaboratori ai profesorului Dragoș VAIDA au scris cartea referită prin:
Cristian S. CALUDE, Marian GHEORGHE, Afrodita IORGULESCU, Gheorghe PĂUN, editori - Dragoş Vaida – un profesor participant la istorie, Ed. Tiparg, Piteşti, 2020.

Dragoș VAIDA este unul dintre autorii cărților de informatică ai perioadei de început ai acestui domeniu, care avea să înflorească și să se dezvolte accelerat în deceniile care urmează, iar literatura de informatică a perioadelor ce aveau să vină, se diversifica și căpăta alte valențe, căci dezvoltarea informaticii impunea abordări noi, care să țnă pasul cu tehnologiile care se implementau într-un mod absolut accelerat.



(14 septembrie 2026)

Manea MĂNESCU și informatica economică

Eu aș fi ultimul individ care ar scrie despre Manea MĂNESCU după decizia brutală luată de el împotriva mea pe nedrept, dacă meritele lui în dezvoltarea informaticii economice în ASE nu ar fi excepționale, pentru că el:

- a instalat la cârma Facultății de Cibernetică pe poziții de decani pe NICOLAU și RACOVEANU,

- a impus dotarea cu tehnică de calcul de vârf a Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică,

- a coordonat realizarea și publicarea unei cărți fundamentale de mașini de calcul,

- a stimulat cercetarea științifică românească în domeniul informaticii economice,

- a stimulat informaticieni români să aibă  lucrări la Congresul Mondial de Cibernetică din 1975,

- a construit Centrul de Calcul al ASE, iar cercetătorii de acolo predau studenților cursuri de informatică,

- a adus în Facultatea de Cibernetică profesori de informatică de mare clasă,

- a contribuit la dezvoltarea sub-colectivului de informatică economică din Catedra de Cibernetică Economică,

- a definit cadrul legal al  Secției de Informatică Economică în Facultatea de Cibernetică,

- a condus teze de doctorat ale unor specialiști din domeniul informaticii economice.

Acum trăim vremuri dificile și nu mă miră că a fost îndepărtată statuia lui Octavian GOGA de la Iași. Vor trece foarte mulți ani până când oamenii vor avea capacitatea să separe grâul de neghină.  Ca om politic, Manea MĂNESCU nu s-a ridicat deloc la cerințe, trăind sub vremi, dar meritele lui de profesor nu are cum să i le ia nimeni, pentru că Manea MĂNESCU:

- a creat o facultate, Facultatea de Cibernetică Economică,

- a creat o catedră, Catedra de Cibernetică Economică,

- a impus o disciplină, disciplina Cibernetică Economică,

- a creat revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică  Economică,

- a creat Școala de Cibernetică Economică din România,

- a contribuit major la construirea clădirilor din EMINESCU, DOROBANȚI și MACEDONSKI.

Mi-aș dori ca toți cei care au mâncat și încă mai mănâncă o pâine albă de pe urma lui Manea MĂNESCU să-i fie recunoscători și măcar o clipă să-și îndrepte un gând bun spre cel care, prin realizările lui, a creat premisele ca ei să fie oameni și să-și realizeze visurile, dar și cariere strălucite. Mi-aș dori ca la aniversarea a 60 de ani de la înființarea Facultății de Cibernetică, în luările lor de cuvânt, ștabii să vorbească mai aplecat despre cel care a făcut ca evenimentul să existe și ei să fie fericiți.

(13 septembrie 2026)

Maria MIHALI, cântăreața Maramureșului

Maria MIHALI are în repertoriul ei cântece precum:

Cât îi lumea-n lung și-n lat

Nu-s câini cu colaci în drum

Jertfa de pe Cruce

Cât îi muntele de sus

Inimă, inima me'

Lume de rău mă grăiești

Horă

Mândruțu cu mândre multe

Măi mândruţ cu clop

Oameni faini și lumea bună

Dezbălțuitul miresei

Măi, mândrule de demult

Mama mea m-o învățat
În cântecele Mariei MIHALI apar versuri cu rime precum piatră - încapă, topesc - iubesc, dorul - ocolul, bine - nime, bine - tine, tău - Dumnezeu, lume - nime, acasă - masă, străine - bine - mine, păsat - tratat, speteam - aveam - știam, întâmplară - vară, mult - trecut- crescut, plin - suspin, apasă - casă - frumoasă, străinătate - toate, bun - spun - drum, vieții - tinereții, sus - dus, mea - ia, putregai - tai, mea - durea, bine - zile, cruțată - iartă, faci - împaci, rând - râd, păcat - sărutat, măi - văi, avut - făcut, dulce - duce, iubim - povestim, învățat - bărbat, lui - capului, care sunt bine alese și care slujesc temei, dar și ritmului cântecelor.

Maria MIHALI poartă costumul tradițional maramureșan cu cămașa albă, cu zadii colorate în roșu și negru, cu basma și cu cojoc frumos ornamentat. Ea are ciorapi de lână și opinci.
Maria MIHALI are cântecele acompaniată de taraf tradițional maramureșan format din ceteră, zongoră, dobă, gordună, contră.
Maria MIHALI este o cântăreață cu voce clară, timbru puternic, cu dicție perfectă. Dacă asculți două-trei cântece interpretate de ea, o poți recunoaște dintr-o mie, pentru că acel ceva care o face unică.
Interpreta Maria MIHALI și-a înregistrat cânticele în peisajele superbe ale Maramureșului cu câmpii întinse, cu dealuri molcome și cu cre luminos.
Maria MIHALI are în repertoriul său cântece lente, hore și pricesne și este o reprezentantă a cântecului maramureșan autentic. Mi-a plăcut cum interpretează DOINA și referința lui Floarea CALOTĂ este egalată, căci MIHALI are resursele care i-au permis. Acompaniamentul i-a scos în evidență calitățile vocale de excepție. Multe din înregistrări le are împreună cu grupul Iza, format din trei instrumentiști.

Maria MIHALI este câștigătoarea Marelui Premiu la Festivalul National de Folclor Lucretia CIOBANU ediția Sibiu 2016     



(13 septembrie 2026)

Cei cu care am scris și publicat cărți de informatică

De-a lungul a 45 de ani am scris și publicat cărți împreună cu Romică ADAM, Felician ALECU, Cristian AMANCEI, Constantin APOSTOL, Romulus ARHIRE, Alexandru BALOG, Cătălin BOJA, Sergiu CAPISIZU, Doru CAZAN, Cristian CIUREA, Sergiu COMAN, Mircea DESPA, Valentin DRAGOMIR, Cristian IONIȚĂ, Gheorghe NOȘCA, Paul POCATILU, Marius POPA, Iulian RĂDULESCU, Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Ion SMEUREANU, Laurențiu TEODORESCU, Cristian TOMA, Doru UNGUREANU, Daniel VERNIȘ, Adrian VIȘOIU, Alin ZAMFIROIU.
Se spune că cine se aseamănă, se adună. Exact după acest principiu au fost constituite echipele care au participat la redactarea cărților.

Cei cu care am colaborat au fost, sunt și au rămas excelenți programatori.

Cei cu care am colaborat se caracterizează prin profesionalism desăvârșit.

Cei cu care am colaborat sunt oameni punctuali 100%.

Cei cu care am colaborat, tot ceea ce fac, fac temeinic și de înaltă calitate.

Cei cu care am colaborat au cuvânt, respectă termene și nu amână niciodată.

Cei cu care am colaborat nu revin asupra unei decizii fixate după ce s-a discutat.

Cei cu care am colaborat nu prezintă niciodată lucruri improvizate.

Acum când stau să fac uun inventar al lucrurilor petrecute, faptul că am definit o tehnologie de succes de a scrie o carte, tehnologie care s-a verificat, îmi aduce acea satisfacție că nu am trăit fără rost și ceea ce am făcut a fost doar o succesiune de lucruri mici, începute și finalizate. Sunt prea puține lucrurile pe care le-am început și le-am pierdut pe drum, căci am învățat de la tatăl meu să nu vorbesc despre ceea ce nu știu și dacă am început ceva, musai să-l termen, căci numai neisprăviții au multe chestii începute și neterminate.

(13 septembrie 2026)

Profesorii mei din studenție: Ludovic TÖVISSI ,

În vremea studenției mele, profesorul Ludovic TÖVISSI era prorector al ASE. Ne-a predat pe când eram student în anul al II-lea, disciplina de Calcul economic. Am fost impresionat de profesorul Ludovic TÖVISSI pentru că:
- venea la curs cu lucruri absolut noi, de care nu mai auziserăm,
- avea o structură clară a cursului,
- îmbina teoria cu practica  la un nivel pe care nu-l mai întâlnisem,
- dispunea de un vocabular ales,
- atunci când vorbea el, nu se mai auzea nici musca în sala de curs.

După câteva cursuri, profesorul Ludovic TÖVISSI s-a instalat în galeria modelelor de profesori pe care le-aș fi urmat în viață pentru că el era cult, integru, modest, distins și respectuos. Mi-a plăcut să învăț foarte mult la disciplina de Calcul economic și dacă mi-am format un anumit stil de a gând cât mai profund un subiect, acest lucru i-l datorez profesorului Ludovic TÖVISSI.

Dumnezeu a vrut ca eu să am posibilitatea să iau repartiție guvernamentală după terminarea facultății, în Catedra de Cibernetică Economică și să-l am coleg pe profesorul Ludovic TÖVISSI. Când eram în armată la Focșani, mi-a venit ideea de a mă înscrie cândva la doctorat, când mă voi simți pregătit și mi-aș fi dorit să am conducător de doctorat pe profesorul Ludovic TÖVISSI. Prin octombrie când am venit într-o permisie de la Focșani, am mers la ASE, l-am întâlnit pe prorectorul și fostul meu profesor Ludovic TÖVISSI. I-am spus care era scopul vizitei mele. Profesorul Ludovic TÖVISSI mi-a spus că trebuie să pregătim cu foarte mare seriozitate admiterea la doctorat, pentru că acolo este concurență serioasă. Mi-a mai zis că după ce voi termina armata să revin să facem un plan de muncă serioasă și la momentul potrivit să mă prezint la colocviul de admitere, căci numai așa putem derula împreună un stagiu doctoral. Am fost încurajat, am urmat sfaturile profesorului Ludovic TÖVISSI. Am devenit doctoratul său, alături de nume precum

Tudorel ANDREI

Marin ANDREICA

Nicolae ANGHEL

Abbas, Sami AZIZ

Elena BIJI

Maria BLIDEA

Al Dabbagh BOUSHY

Lucian CROITORU

Gabriel DION

Bensalem EL HANAFI

Mohamed Nabih EL NAIB

Adina Maria ENUȘ

Abdul Razzak FADEL

Doina FUSARU

Abdul Hamid  HILAL

Nicolae D. IONESCU

Ion IVAN

Taher, Mohamed JABBER

Florica LUBAN

Mohamed Kamel Mohamed  MARWAN

Constantin MITRUȚ

Samoilă MUNTEAN

Ioan ODĂGESCU

Eugen PECICAN

Ion RESA

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

Ioan ROXIN

Emil SCARLAT

Gheorghe SECARĂ

Bahira Abdalla Abdel Salam SIAM

Gheorghe SOFRONIE

Yasin SROUJI

Marcel STOICA

Traian SURCEL
Alin Gilbert SUMEDREA

Alexandru TAȘNADI

Cornel TÂRHOACĂ

Doru ȚAGANEA

Bogdan VASILE

Vergil VOINEAGU

După terminarea stagiului doctoral și după susținerea tezei de doctorat, am continuat să lucrez în echipa profesorului și am continuat să învăț acele elemente absolut necesare perfecționării post-doctorale. Am reuși să realizez materiale acceptate la conferințe internaționale de prestigiu și am reușit să realizez oferte de proiecte de cercetare pentru a obține finanțare. Profesorului Ludovic TÖVISSI îi datorez foarte multe din câte am reușit să învăț și să devin ceea ce sunt în meseria mea, căci fără muncă asiduă și fără originalitate în ceea ce fac, rezultatele muncii sunt nule și fără valoare.



(12 septembrie 2026)