În anul 2008 am participat la Congresul IPMA de la Cracovia. Acolo a venit și a vorbit fostu președinte al Poloniei Lech WALESA, simbolul luptei anticomuniste de dinainte de 1989.
El a spus clar: Polonia a accesat 100% din fondurile UE pentru că:
- a alocat din bugetul național 10% din suma care trebuia atrasă,
- a plătit firme de consultanță cu acești bani,
- a propus proiecte realizate cu ajutorul acestor firme de consultanță,
- toate proiectele au fost acceptate și finanțate,
- au fost atrași toți banii planificați, adică restul de 90%.
În acest context, pentru PNRR unde trebuie să atragem 30 de miliarde, din bugetul național trebuie să plătim 3 miliarde unor firme de consultanță. Acestea coordonează realizarea și implementarea proiectelor, și automat vor veni și cele 30 de miliarde. Net, țara va avea 27 miliarde, căci 30-3=27.
Mă bucur că s-a înțeles după 13 ani ceea ce a zis Lech WALESA și i-a venit românului mintea de pe urmă. Ceea ce mi se pare anormal, se leagă de faptul că toți au rămas închistați în ideea că a primi consultanță pe bani grei, ar fi ca și cum am arunca banii pe fereastră. Am rămas în mentalitatea că învățământul e neproductiv, că nu vedem ieșind pe pandă rulantă șuruburi, piulițe, cozonaci sau pantofi, deși el produce oameni instruiți, dar nu e considerat ramură de producție. Tot așa și cu consultanța. Oamenii nu înțeleg că diferența dintre un proiect prost și unul bun este de milioane și milioane de euro. Rămânem într-un trecut negru care nu ne duce nicăieri. În PNRR consultanța este premisa derulării de calitate a proiectelor.
El a spus clar: Polonia a accesat 100% din fondurile UE pentru că:
- a alocat din bugetul național 10% din suma care trebuia atrasă,
- a plătit firme de consultanță cu acești bani,
- a propus proiecte realizate cu ajutorul acestor firme de consultanță,
- toate proiectele au fost acceptate și finanțate,
- au fost atrași toți banii planificați, adică restul de 90%.
În acest context, pentru PNRR unde trebuie să atragem 30 de miliarde, din bugetul național trebuie să plătim 3 miliarde unor firme de consultanță. Acestea coordonează realizarea și implementarea proiectelor, și automat vor veni și cele 30 de miliarde. Net, țara va avea 27 miliarde, căci 30-3=27.
Mă bucur că s-a înțeles după 13 ani ceea ce a zis Lech WALESA și i-a venit românului mintea de pe urmă. Ceea ce mi se pare anormal, se leagă de faptul că toți au rămas închistați în ideea că a primi consultanță pe bani grei, ar fi ca și cum am arunca banii pe fereastră. Am rămas în mentalitatea că învățământul e neproductiv, că nu vedem ieșind pe pandă rulantă șuruburi, piulițe, cozonaci sau pantofi, deși el produce oameni instruiți, dar nu e considerat ramură de producție. Tot așa și cu consultanța. Oamenii nu înțeleg că diferența dintre un proiect prost și unul bun este de milioane și milioane de euro. Rămânem într-un trecut negru care nu ne duce nicăieri. În PNRR consultanța este premisa derulării de calitate a proiectelor.
Noi credem că dacă facem șuruburi sau chiftele, ne pricepem și la consultanță. Nu este așa. Consultanța este aceea care face ca diferențele dintre costurile de deviz și costurile efective să fie decente, dacă nu zero, în niciun caz costul real să fie mai mare de 10 ori decât costul din devizul cu care a fost aprobat proiectul, așa cum se întâmplă acum. UE nu are chef să arunce cu banii proprii pe ferestrele de la noi.
(08 decembrie 2021)
No comments:
Post a Comment