Bărbații amanți

Întotdeauna nedumerirea mea a fost legată de faptul că dacă stai de vorbă cu un bărbat, oricare ar fi acesta, afli că este amantul perfect. Dilema apare din faptul că dacă toți bărbații sunt amanți perfecți, nu ar trebuii să existe bărbați încornorați. Dacă există bărbați încornorați înseamnă că ori bărbații care spun că sunt amanți perfecți mint, ori că femeile care spun că au amanți se laudă și nu au.

Realitatea, în opinia mea, este la mijloc. Printre bărbați există unii care sunt amanți perfecți după care femeile aleargă cu limba scoasă, tot așa cum alții sunt boar bărbați, buni de casă, cu meserie, cu mașină, cu salariu, respectați în lume, despre care nu știe nici vântul, nici pământul ce și cum.

Eu știu că un câine care latră, nu mușcă. Tot așa un bărbat tânăr, mai puțin tânăr sau bătrân, care se laudă cât de amant e el, în proporție de 101% numai gura e de el, căci cel ce face, tace, nu iese nici la moară, nici în târg și nici la gară să se laude cu faptele lui de vitejie masculină, oricare ar fi acestea. 

Am auzit o poveste conform căreia atunci când un tip a murit, l-au jelit două femei, în locuri diferite, căci nu se știa una de cealaltă. Nevasta l-a jelit când îl ducea pe ultimul drum. Amanta jelea în fața unei fotografii, undeva într-o încăpere de nu știa nimeni de ce o face. Povestea a rămas așa. Soția a plâns un soț iubitor,  dedicat familiei. Cealaltă femeie și-a jelit marea iubire și pe bărbatul iubit. Totul a purtat numele simplu: discreție.

(12 decembrie 2021)