Dinamica folclorului prefabricat

Comuniștii au considerat că poporul este manipulat prin cultură și artă. Folclorul a fost zona unde s-au simțit foarte puternic influențele politicii partidului.
Folclorul nou, căci așa s-a numit ceea ce se cânta după ce România a devenit Republică Populară. După 1950 deja cântăreții de folclor făceau referiri directe la:
- munca pe ogoarele înfrățite în CAP,
- sărbătorile tradiționale în CAP,
- apariția tractoarelor pe ogoare.

În anul 1950 Gena BÎRSAN avea un cântec intitulat Muncitorii noștri luptă, ale cărui versuri erau:

Foaie verde foi de nucă

Muncitorii noștri luptă,

Țărănimea se frământă

Pentru pace și dreptate

Foaie verde măr rotit

Muncitor neobosit

Să muncești în grădini 

De chiaburul cel hain

Frunză verde de-avrămeasă

Partidul să ne trăiască

Trăiască cu toți ai lui

Cu fiii poporului

Foaie verde de-abrămeasă,

Noi prin vocea noastră

Să strigăm republica să-nflorească

Maria LĂTĂREȚU a cântat Hora păcii în care nu se încingeau să joace nici chiaburii, nici boierii și nici bancherii, căci lor nu le era dragă hora înfrățirii tuturora. Tot Maria LĂTĂREȚU cânta cum că pasărea să se lase-n zbor pe aripa la tractor. Dar cânta cum că fata lui Ilie face nuntă la gospodărie, hop una, ș-apăi două, că trăim o viață nouă.

Vasile CĂNĂNĂU cânta în Toamna la cules de vie cum fetele formau brigăzi care umpleau căzile cu struguri. Tot acolo:

Strugurel cu brumă deasă,

Eu mire și ea mireasă,

Colectiva-i gazdă mare...

Tot acesta avea un cântec intitulat Avem o recoltă bună, pe care-l ascultam după 1960.

...

Să jucăm hora de mână

C-avem o recoltă bună.

...

Noi în fiecare an,

Dăm recoltă peste plan.

Că lucrăm cum ne-o-nvățat

Agronomul cel din sat.

....

Zi și noapte vom munci

Și fruntași mereu vom fi.

Că pământul ce avem

În colectivă-l lucrăm.

Îmi amintesc de un cântec al aceluiași cântăreț care vorbea despre lampa lui Ilici pe masă, să ne fie casa, casă și viața luminoasă.

În 1982 a apărut un discu intitulat I-auzi cum mai cântă țara unde nume sonore interpretau folclor nou, ceva mai cizelat, despre patria înfloritoare, despre zilele senine, despre pace. Iată ce conținea:

Maria CIOBANU - Mi-am luat cântecul cu mine.

Benone SINULESCU - Zboară dor, în zări albastre.

Angelica STOICAN - Eu te cânt, frumoasă țară.

Vasile IOVA - Floare mândră din Bihor.

Saveta BOGDAN - Dragu mi-i de tine, țară.

Nicolae SABĂU - Cine seamănă târziu.

Florica BRADU - Așe îi neamul meu

Floarea TĂNĂSESCU - Hai la sârbă, hai la joc.

Ion DOLĂNESCU - Cântec de pace.

Elena ZAMFIRA - Câte țări or fi pe lume.

Tiberiu CEIA - Eu te cânt, vatră străbună.

Ileana CIUCULETE - De-aș fi pasăre să zbor.

Florica ZAHA - De pe valea Crișului.

Nicolae ROTARU - I-auzi, cum mai cântă țara.

Mioara VELICU - Zboară cântu, peste brazi.

Nu spun că interpreții mureau de plăcere să imprime astfel de cântece. Pentru a apare la televizor în program ce dura numai două ore zilnic, era musai să joci cum ți se cântă. De aceea trebuie totul judecat în cheia corectă, fără excese. Numai ultimul cântec face referire explicită la partid, dar într-o formă ceva mai domoală, comparativ cu ceea ce se cânta în obsedantul deceniu.

Să s-audă-n orice prag,

Că eu cânt de ce mi-e drag.

Mi-e drag de tot de e drept,

De partidul înțelept.

.....

Zboară cântu peste plai,

Înflorit în luna mai,

Să ducă partidului,

Mulțumirea omului.

Și acum este un folclor nou, așa-zisul folclor de garsonieră, făcut de persoane cu mari carențe de literatură, care au scremeri groaznice în a compune versuri despre băutură, despre amantlâcuri, despre mândr, despre performanțele lui nana și multe alte bizareri. Ceea ce este foarte trist se leagă de faptul că voci mari se dedau la coborârea ștachetei crezând că preluarea unor subproduse le aduce succesul. Acum mulți ani, la o nuntă era o cântăreață bună îmbrăcată în sclipici. Am mers la ea și i-am zis că nu se cade să se coboare la ceea ce face. I s-a dat un costum național și femeia a cântat ceea ce cântase ea cândva. A avut un succes total. Oamenii nu impun ei, ci preiau ceea ce li se propune. Foarte rar, vin ei cu solicitări. dacă li se propun porcării și în ziua de azi porcăriile din folclor au făcut deja inflație, porcării acceptă. dacă li se propun bijuterii, oamenii reacționează ca atare.

Coace Doamne prunele

Să umplem cazanele

Să curgă rachiu pe țavă

Să beau cu mândrța dragă

(10 decembrie 2021)

(10 decembrie 2021)