Băutura în folclorul mioritic

Dacă în anii crunți de frig și lipsuri ai comunismului, folclorul nou cânta:
- bucuria muncii,
- dragostea de patrie,
- iubirea de partid,
- pământurile înfrățite,
- productivitatea muncii,
după 1989, folclorul s-a deplasat spre teme actuale, specifice noii societăți în care au apărut inegalitățile dintre indivizi, unii devenind bogați, alții rămânând săraci. Cântecele au început să trateze exodul spre țările bogate, noile obiceiuri date de ieftinirea alcoolului pur și producția țuicii în cazanele improvizate.

Roberta MICLĂUȘ are cântecul Am cazan, am și horincă, unde zice:

Trage ceteraș pe strune,

C-au venit zilele bune.

Am cazan, am și horincă,

Pot ca să mă scald în ea,

Zi de zi beau câte o sticlă

Și nimic nu m-a durea.
Petrică MÎȚU STOIAN avea cântecul Coace doamne prunele, care zice:

Coace Doamne, prunele

Să umplem cazanele,

Să curgă rachiu pe țavă,

Să beau cu mândruța dragă.

Hai să bem un păhărel,

Numai unul mititel.

Maria CIOBANU și Ionuț DOLĂNESCUau avut cântecul Nu mai bea copile, care zice:

Astăzi este sărbătoare,

Iar mă-mbăt, iar sparg pahare,

Iar strigă maica la mine: 

Numai bea copile!

Nu mai bea că ți-o fi rău

Și-o fi vai de capul tău,

D-aia muica-ți zice-așa,

Măi copile nu mai bea!

Liviu VASILICĂ avea cântecul Mult mi-e Gheorghe băutor, care zice:

Mult mi-e Gheorghe băutor,

Mi-a băut două comori,

Și-o casă din căpriori,

Și-ar mai bea, Gheorghe-ar mai bea,

Dar l-a lăsat muierea,

Singurel cum o putea

Și-ar mai bea, Gheorghe-ar mai bea.

Ioana RADU, Constantin LĂTĂREȚU, Ileana SĂRĂROIU, Romica PUCEANU, Florin SALAM, Nelu PLOIEȘTEANU aveau cântecul Cine-a pus cârciuma-n drum, cântec care care zicea:

Cine-a pus cârciuma-n drum,

N-a pus-o că-i om nebun,

Și-a pus-o că-i om cu minte,

Cine intră-n ea să cânte, 

Cine-a făcut crâșma-n sat

Ăla a fost om blestemat,

Că de-o fi ca să mă-mbăt,

Toate mândrele mă văd.

De la interpret la interpret au existat diferențe de nuanțe în evoluția textului, dar per total mesajul este acelaș, chiar dacă s-au înregistrat și modificări ale ritmului. Esența a rămas aceeași.

Maria TĂNASE avea cântecul Nici acela nu-i ficior, care zicea:

Și-o ceată de buciumari,

Mi-a ieșit în drum cu pari,

Eu cu peana de la clop,

Pe toți i-am făcut boloc.

Cu-o rugină de cuțit,

Pe toți i-am făcut nimic.

Nici acela nu-i ficior,

Care n-are la picior,

Cinci cuțite și-un pistol

Și-o sticlă de monopol.

Tot Maria TĂNASE avea cântecul Botelcuța mea care zicea:

Mama mea când m-a făcut

Mi-a legat sticla de gât

Și mi-0a zis cu jurământ

Să n-o desfac de la gât.

....

Mă opresc

Și le vorbesc,

Cu câte-o dușcă-i cinstesc.

Și doar nu-i păcatul meu,

Mă poftește, beau și eu.

În concluzie, băutura este prezentă la noi în folclor, căci omul cântă cu tot felul de ocazii, dar chefurile sunt unele dintre ocaziile cele mai nimerite unde omul ciocnește un pahar de vin sau de tărie și este normal ca în acele momente să se audă și texte în care palinca, horinca, țuica și vinul să apară explicit. Vor veni vremurile când folclorul nostru va cânta și despre whisky, cocktail, vodcă, Bloody Mary, margarita sau diferite mărci de bere, căci folclorul trebuie să reflecte dinamica gusturilor neaoșe românești din spațiul mioritic.

(13 decembrie 2021)

(13 decembrie 2021)