Constantin ENCEANU și cântecele lui

Pe cântărețul Constantin ENCEANU l-am ascultat la un Revelion. Pe atunci el era foarte tânăr și m-au impresionat:

- glasul,

- ținuta,

- repertoriul,

- gestica,

- rezistența,

- profesionalismul,

- distincția.

De atunci am știut că acest Constantin ENCEANU va fi un mare cântăreț de folclor. A cântat cântece vesele și iuți din zona Olteniei, cu o dicție perfectă, cu ritm și vigoare. Erau cântece culese de la creatori populari, căci răspundeau cerințelor pe care eu mi le-am definit pentru a accepta sau respinge un cântec. Nu-mi plac făcăturile neșlefuite, însăilate, neglijente.

În repertoriul său se află cântece precum: Hora boierească, Cine e oltean ca mine, Treci, tinerețe, ca vântul, Cine are fată mare, Uite-acum se face anul, Geaba mă mai duc acasă, Ce frumoasă-i seara asta, Măi, băiete, cu mustață, Mândruță cu ochii verzi, Lume, câți bani am avut, Stai cu mine, omule, să-ți cânt, De-o lună mă tot gândesc, Văd, dadă, că-mbătrânesc, S-a lăsat amurgul peste sat, Măi, mândruță, măi olteancă, Pe neica-l știe lumea, Am fost om și am iubit, Măi mândruță, măi Mărie, Dor de mamă, Bătui cu biciușca-n poartă, Doamne am avut noroc, De-aș fi avut doar un frate, Vai, voinic străin, Ne privește tare luna, Murgule, de când te-am luat, Sunt tânăr cu păr cărunt, Bob de grâu, bob de secară, Săraca mândră îmi zice, Pe-o cumpănă de fântână, Câte mândre stau de mine, De mic am fost om cinstit, Ibovnică, mândră ești, Mi-a dat Dumnezeu o fată, De-atâta timp prin lume, Nu e unul ca olteanul, Nevastă de om bogat, Lumea zice c-am iubit, Hora ca la Romanați, De trai când ți se urăște, Singur pe lume mai sunt, Luai nevastă frumoasă, Dușmanii nevestei mele, De iubit nu e păcat, Mult aș vrea taică să fiu, M-am băgat dator la bancă, Pe lume când am venit, Ochii căprui sunt frumoși, Mă dusei vineri la târg, Am plecat în lumea largă, Dragostea adevărată, Nu știu mândro ce-i cu tine, Doamne, că sărac e rău, Așa e frunza de toamnă, Când mai vin și eu pe-acasă, Un rost îl au părinții-n lume, Doamne sfinte ce să fac, dar și multe altele. El are și cântece cu iz de satiră precum S-a făcut muierea a dracu'.

El are multe cântece despre băutură, bețivi și procesul de producție al alcoolului precum: Crâșmăriță, ce-ai făcut, Băutură, băutură,  Cântecul bețivului, focul, focul sub cazan, Mi-o lăsat moșu' cănuța, dar și altele.

Să analizăm textul cântecului Ce să-ți mai cer Doamne, Ție. Versurile sunt:

Ce să-ți mai cer Doamne, Ție,

Că mi-ai dat cât n-am gândit,

Și noroc și sănătate,

Și sunt un om împlinit.

M-ai ocrotit în tot locul,

Și mai ajutat la greu,

În mână mi-ai pus norocul 

Și mâna pe umărul meu.

M-ai pus Doamne, la-ncercare,

Să mă vezi cât pot să duc,

Nici atunci nu am fost singur,

Mi-ai dat om să trag la jug.

Nevasta mi-a fost puterea

Și copiii mângâierea.

Mi-ai dat Doamne și nepoți

Și acum mă bucur de toți.

Mi-a fost greu de multe ori,

Dar eu am mers mai departe

Și-am rămas ca bradu-n munte

Neclintit până la moarte.

Așa e viața făcută,

Multe la deal să le urci,

Dumnezeu îți dă putere 

Și cât poți ca să le duci.

Nu aș zice că este vorba de un autor anonim pentru că în popor versurile erau cu rime de tipul aa, bb, cc, dd. Aici versurile sunt cu rime abab ( primul vers rimează cu al III-lea și al doilea vers rimează cu al patrulea. Sunt situații în care autorul versurilor face construcții de calitate îndoielnică a rimelor precum îcele din penultima strofă departe rimează cu moarte. Sunt situații în care are rime aa și bb puterea rimează cu mângâierea și nepoți cu toți. Este un text  neglijent, zic eu, iar specialiști din arta poetică nu cred că mă contrazic. Sunt și situații în care doar versul al II-lea rimează cu versul al IV-lea (duc rimează cu jug).

În tinerețea mea, ziarul Luceafărul publica în ultima săptămână din decembrie cele mai proaste poezii primite la redacție și mă distram copios. În goana de a scoate album după album, mulți autori de cântece nu zăbovesc suficient de mult asupra textelor și scot poezii de o calitate îndoielnică, folosind rime comune, schimbând ritmul și construind subproduse, acceptate de publicul care plătește bilete și dacă plătește, ascultă orice, că tot a dat banul.

Constantin ENCEANU are multe cântece foarte bine ca texte, melodie și mai ales, ca interpretare, căci zona de unde el vine este de foarte mare bogăție. Dacă ar elimina din repertoriul său făcăturile banale, repetitive, enervante și simpliste, sunt sigur că vocea sa de excepție ar fi scoasă și mai mult în valoare. În opinia mea, cântărețul Constantin ENCEANU este acea personalitate care se recunoaște din 50.000 de voci care ar cânta, căci are el un ceva special, care-l face să fie deosebit.

(18 decembrie 2021)