Cum se cunantifică zestrea genetică în culturism?

M-am săturat ca lumea să vorbească în termeni aproximativi despre zestrea genetică și în acest fel să se dea cale liberă interpretărilor arbitrare pe care unii și alții le fac la adresa culturiștilor, în ideea de a diminua eforturile pe care aceștia le depun pentru a obține un nivel de performanță cât mai ridicat.

Există metode statistice care sunt extrem de precise în ceea ce privește stabilirea ponderii pe care diferiți factori o au în derularea unui proces. Important este ca aceste metode să fie stabilite ca la carte, căci altfel orice efort de a face măsurători este nerelevant din moment ce nu se respectă ipotezele esențiale oricărei abordări statistice a unui fenomen.

Datele sunt relevante în statistică, dacă și numai dacă se lucrează cu colectivități omogene. În cazul nostru, trebuie lucrat cu un lot de culturiști, care lot trebuie să fie omogen, adică sportivii să fie:

- bărbați,

- cu vârste apropiate,

- cu aceleași posibilități de antrenamente,

- la același nivel de diete,

- cu programe de viață asemănătoare.

Pentru stabilirea eșantionului de culturiști există o formulă care presupune ca noi să ne fixăm asupra nivelului de acuratețe al rezultatelor, adică să știm ci ce probabilitate rezultatele noastre se vor reproduce în realitate. Este exact cum se procedează la exit poll-urile de la urnele de vot în zilele de alegeri.

Dacă de acolo rezultă un număr de 2316 elemente necesare pentru a avea un eșantion în care eroarea să fie de 5%, trebuie să alcătuim lotul de această dimensiune.

Să zicem că avem cei 2316 sportivi.

Definim o procedură de a efectua măsurători.

Efectuăm măsurători respectând procedura.

Avem un tabel cu 2316 + 100 linii și 15 coloane dacă ne hotărâm să măsurăm 16 caracteristici biometrice ale fiecărui sportiv.

Stabilim un program complet de antrenamente pentru o lună de zile.

Stabilim dieta sportivilor pentru o lună de zile.

Supraveghem derularea antrenamentelor, respectarea dietei și cum decurge perioada din zi.

După o lună efectuăm măsurători exact cum am făcut-o prima dată și obținem un tabel cu aceeași structură.

Definim un alt program de antrenamente pentru o lună.

Stabilim dietă pentru o lună.

Supraveghem programul zilnic al sportivilor.

După o lună efectuăm măsurătorile.

Repetăm toate etapele încă patru sau chiar opt luni, depinde cât de stabile dorim să fie rezultatele și cât de mult timp și ce fonduri avem la dispoziție.

Există metode statistice prin care eliminând anumite linii din tabele asigurăm omogenitatea datelor, căci cele 100 de sportivi evaluați în plus ne permit să facem acest lucru. Cu datele rezultate, folosind algoritmi din Data Analysis rezultă clar clasele de sportivi grupați după rezultatele măsurătorilor și folosind algoritmi din Factorial Analysis vedem cât de importantă este zestrea genetică, dar pentru aceasta trebuie să continuăm experimentul folosind suplimente admise sportivilor care participă în competiții, pentru o perioadă de timp suficient de lungă. Dacă am parcurs acești pași și dacă explicăm complet ceea ce am făcut și se dovedește că pașii parcurși sunt corecți din punct de vedere statistic, concluziile la care ajungem sunt cele adevărate, iar zestrea genetică nu mai este un subiect care se vehiculează la nivel de amatori ori de câte ori nu convine ceva cuiva.  

În opinia mea, această temă este subiect de teză de doctorat pentru cineva care vrea să facă revoluție în culturismul modern și care vrea să pună lucrurile la punct cu argumente indubultabile.


(04 mai 2023)