Bazele de date, de la mit la realitate

Despre bazele de date eu am amintiri destul de urâte.
Prima amintire a fost aceea că nu am văzut baze de date adevărate, fără fisură până după anul 2010.
A doua amintire a fost aceea că pe mulți i-am auzit vorbind despre baze de date și mai ales despre tabelă, fără a ști despre ce vorbesc, pentru că la mine, cel care vorbește despre ceva, trebuie să coboare la nivel de bytes și să-mi spună cum stau lucrurile, ca să-l înțeleg că știe cum se referă articolele și cum funcționează stocarea informațiilor acolo unde vorbim de colectivități de miliarde de înregistrări.

A treia amintire este legată de faptul că nu am văzut și eu implementată o aplicație de baze de date de către niște persoane, ceva legat de activitatea unei colectivități formată din mai puțin de 100 de persoane, care să permită câteva selecții după criterii bine definite. Deși eu nu lucrez cu baze de date am demonstrat respectivelor persoane că eu sunt în stare, fără să mă dau rotund, să fac o bază de date cu 200 de elemente, care să fie operațională și care să facă exact ceea ce persoanele ar fi trebuit să facă, dar nu au făcut.

A patra amintire este legată de filmul Made in Italy cu Ana MAGNANI în care o femeie merge la primărie să obțină o adeverință. După consultarea bazei de date obține o hârtie mototolită. Se întâmpla prin 1970.

Există un mit legat de bazele de date, numai că bazele de date sunt o realitate. Mitul este dat de așteptările pe care le generează bazele de date și realitatea este că ele produc dezamăgiri cumplite.

Să nu uităm că președintele Emil CONSTANTINESCU, avea obiceiul să felicite pe tinerii care făceau majoratul. Folosind o bază de date neactualizată, el a trimis o scrisoare de felicitare unei tinere care decedase de ceva timp. A fost un eveniment nefericit, generat de o bază de date eronată. Machedonii au o vorbă: dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Se potrivește de minune bazelor de date, atunci când conținutul este compromis de un număr introdus greșit. La un examen național cu 150.000 de concurenți, o medie introdusă greșit generează un adevărat tsunami căci aici nu funcționează legea numerelor mari.

Dovada reală a faptului că nu dispunem de baze de date corecte și complete este dată de faptul că în anul 2022 a fost făcut un recensământ. dacă existau baze de date adecvate, acest recensământ nu mai era necesar, ci doar se foloseau indicatorii agregați calculați prin parcurgerea de baze de date.


(22 mai 2023)