Cu ceva timp mai înainte de jumătatea lui februarie 2017 am aflat lucruri îngrozitoare legate de starea sa de sănătate. era o doamnă sub 55 de ani când am cunoscut-o eu. Vorba ei era foarte colorată, dar eu fiind trăit într-o zonă unde lucrurile erau și mai colorate ca expresii, nu mă deranja căci la o adică, dacă făceam o întrecere cu mine, pierdea competiția fără drept de apel. La un moment dat, pe un frig năpraznic până în 15 februarie 2017, a fost nevoie de o deplasare spre casă, eu nefiind în situația să conduc mașina care era la mine în parcare. Niște încercări de a face o astfel de acțiune nu a fost de succes nici cu taxiul și nici cu cei cărora le-am solicitat sprijinul. Doar Mariana IONIȚĂ a zis prezent, deși situația sa nu era dintre cele mai bune. Ceea ce era de așteptat la nivel de zece minute, s-a transformat în trei ore de stat în frig, cu imposibilitatea de a comunica.
Deplasarea a avut loc. Cu ceva timp după de jumătatea lui mai 2017 am aflat lucruri îngrozitoare legate de starea sa de sănătate. Nu a zis nimic mai înainte. Timpul a trecut și în primăvara anului 2019 am primit o veste extrem de tristă. Mariana IONIȚĂ plecase. Mi-am adus aminte de ziua aceea foarte friguroasă din februarie 2017 și la gestul făcut de ea atunci pentru mine de a mă duce de colo până colo, fără să zică o vorbă că a așteptat cele trei ore. Am apreciat caracterul deosebit, căci șoferi și posesori de autoturisme sunt nenumărați, dar tot nenumărați au fost și cei cu care am stat de vorbă și au invocat tot felul de motive. În iulie 2019 am plecat spre Atena și am aprins o lumânare la mormântul unei femei remarcabile, care m-a impresionat prin ceea ce a făcut pentru mine, ca un gest normal, omenesc, doar pentru că soția mea a discutat cu ea într-o doară și m-a văzut că mă zbucium fără niciun succes.
(05 februarie 2023)
Deplasarea a avut loc. Cu ceva timp după de jumătatea lui mai 2017 am aflat lucruri îngrozitoare legate de starea sa de sănătate. Nu a zis nimic mai înainte. Timpul a trecut și în primăvara anului 2019 am primit o veste extrem de tristă. Mariana IONIȚĂ plecase. Mi-am adus aminte de ziua aceea foarte friguroasă din februarie 2017 și la gestul făcut de ea atunci pentru mine de a mă duce de colo până colo, fără să zică o vorbă că a așteptat cele trei ore. Am apreciat caracterul deosebit, căci șoferi și posesori de autoturisme sunt nenumărați, dar tot nenumărați au fost și cei cu care am stat de vorbă și au invocat tot felul de motive. În iulie 2019 am plecat spre Atena și am aprins o lumânare la mormântul unei femei remarcabile, care m-a impresionat prin ceea ce a făcut pentru mine, ca un gest normal, omenesc, doar pentru că soția mea a discutat cu ea într-o doară și m-a văzut că mă zbucium fără niciun succes.
(05 februarie 2023)
No comments:
Post a Comment