CSIE'50 - Comparabilitatea, compatibilitatea și echivalarea

Pentru a reuși o plasare coreftă a unei facultăți în sistemul academic internațional se procedează astfel:

• se analizează denumirea facultății și se caută să se vadă dacă mai există în lume și alte facultăți cu același nume; în cazul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică se va vedea că există facultăți de statistică, facultăți de informatică economică și facultăți de cibernetică; consacrate sunt denumirile de computer science, statistics și cybernetics; este interesant de analizat frecvența cu care acestea se regăsesc în structurile universităților; din cunoștințele mele, cele mai multe facultăți sunt cele de computer science;
  
• se caută în planurile de învățământ de la universități din alte țări, să se vadă dacă există disciplinele din planul de învățământ al facultății de la noi; când a fost refăcută secția de Informatică Economică din facultatea de Cibernetică după 1990 s-a căutat să se introducă în planurile de învățământ discipline care existau la mari universități ale lumii; în acele vremuri nu existau acele orgolii nemăsurate și provinciale care dominau pe unii profesori ce inventau discipline cu denumiri bombastice care nu spuneau nimic; așa au apărut discipline precum: Baze de date, Programarea calculatoarelor, Programarea în limbaje de asamblare, Ingineria programării, Multimedia, Sisteme de operare, Rețele de calculatoare, Inteligență artificială, Calitate software, Testarea software, Programare evolutivă, Pachete software, Structuri de date și tot așa;
• introducerea în curricula disciplinelor a capitolelor care se regăseau și în străinătate, ceea ce a permis în cazul multor absolvenți de la noi să meargă în străinătate la muncă și să li se echivaleze studiile, lucru foarte important atunci când aceștia au dorit să facă masterate sau stagii doctorale;
• includerea în bibliografie a unor cărți fundamentale după care erau predate cursuri la mari universități din USA, ceea ce a ușurat și mai mult asigurarea compatibilității curriculare cu discipline de la alte universități; ceea ce nu s-a reușit a fost acceptarea ideii ca profesorii români să traducă acele cărți și să predea după ele, la noi fiind destul de jemant ca un full
  
  professor să nu aibă propriul său curs; îmi aduc aminte că într-un an am anunțat că voi preda după cartea indicată exact prin coordonatele următoare: Saumyendra SENGUPTA, Carl Philip KOROBKIN - C++ Object-Oriented data Structured,Springer Verlag, Berlin, 1994, 708 pg.,ISBN 0-387-94194-0; la pauza următoare un coleg distins m-a abordat și mi-a zis că eu ca full profesor nu cadrează să predau după cartea altuia, ci să am și eu cărțile mele de structuri de date, cărți pe care le și aveam, dar mi s-a părut că e de bon ton să fac și eu ce fac alți profesori din lume și nu le cade blazonul; la noi, nu este chiar așa.

Când am construit lista profesorilor care predau în Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică am tercut în dreptul lor și disciplinele pe care le predau respectivii și nu mică mi-a fost mirarea să văd că foarte multe discipline au denumiri mioritice sau adaptate tărâmurilor noastre cele dâmbovițene, care nu se regăsesc în planurile de pregătire de pe la nicio altă universitate. M-am bucurat să regăsesc Econometria, Statistica, Microeconomia, Macroeconomia, Contabilitatea, Marketing-ul, Sisteme de operare, Programare Java și SGBD, iar la unele cu mici adăugiri se regăsesc cuvinte cheie și în alte universități ca discipline. Totul este de conținut, pentru a se asigura compatibilitate cât de cât.

(17 mai 2017, ora 17,17)