Acum la semicentenar, adică la ceas aniversar, se spun numai lucruri frumoase. Este și normal să fie așa, pentru că oamenii trebuie să se mai și bucure. În momentele festive nu este loc pentru reproșuri, oentru feșe mohorâte și nici pentru vorbe grele. Nici festivismul nu este soluție, pentru că a înfrumuseța realitatea sau trecutul prin deformare nu duce la nimic bun, ci la frustrări. Apreciez că anul 2017, anul semicentenarului Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică a debutat frumos. Lumea a înțeles să se mobilizeze ca toate evenimentele legate de acest semicentenar să fie exact așa cum trebuie, să aducă bucurie și aduceri aminteentelor de glorie ale acesteia. Adevărul istoric, atunci când este pus în valoare exact așa cum a fost el, prin documente sau prin mărturii verificate, este acceptat cu fruntea sus de toată lumea. Dacă există situații când prin eforturi conjugate sunt scoase la lumină documente fundamentale sau detalii esențiale legate de latura istorică pură a evoluției Facultății de Cibernetică, ne vor bucura foarte mult. Identitatea prin istoria reală, dovedită este fundamentală. Mai sunt multe de făcut și insistența din anii ce vor urma pentru a identifica documente autentice, materiale dintre cele mai variate și chiar echipamente de calcul, vor aduce un plus important pentru ca la un moment dat să se constituie într-o sală-muzeu pentru facultate, unde profesori tineri, studenți dar și elevi să vină să vadă care au fost începuturile, pentru a ști să aprecieze mai mult prezentul în care ei trăiesc și învață.
Încă mai sunt multe de făcut, realizabile cu puțină bunăvoință și aici voi enumera câteva:
- lista șefilor de promoție ai facultății CSIE;
- atribuirea de nume cu rezonanță unor amfiteatre;
- dispunerea de tablouri ale profesorilor în cabinete;
- întocmirea cărții de onoare a CSIE;
- cartea de aur a CSIE;
- expoziția permanentă de informatică;
- biblioteca-muzeu a CSIE.
Sunt lucruri care se construiesc în timp, dar care trebuie să aibă un moment de start. Contributori vor fi foarte mulți. Trebuie numai să se dea startul și oamenii vor veni unul câte unul să ofere materiale din arhivele mersonale, pentru a se constitui o imagine cât mai corectă despre trecut. Este necesar ca să nu se mai procedeze așa cum au făcut comuniștii cu mozaicurile de la Atheneul Român sau cu statuia lui Brătianu sau cum au făcut democrații de azi cu morții de la Parcul Libertății, cu statuia lui Petru Groza, cu obeluscul ostașului sovietic de la Guvern sau cu statuia a lui Lenin de la Piața Scânteii. Cine este inconsecvent, mai bine nu face lucrurile pe care să le regrete și să le desființeze când au loc schimbări majore și ireconciliabile, când prezentul și trecutul nu se suportă. Să nu uităm că nici zona ciberneticii economice nu a fost ferită de abordări aiuritoare legate de ctitorul ei.
(09 mai 2017)
No comments:
Post a Comment