Dosarele fostei securități, cei 25km de dosare au tulburat pe mulți care s-au autodenunțat. Acum a venit rândul nefericitului Mircea KIVU. Ce l-o fi apucat pe om să se destăinuie taman acum, după 28 de ani nu știu. Eu credeam că și cele mai odioase crime se prescriu după 30 de ani. Criza aceasta de conțtiință nu are efecte asupra sa, căci acest Mircea KIVU, sociologul Mircea KIVU, nu este un prea tinerel care să nu aibă famile, probabil copii sau rude care se laudau cu el. A lansa o astfel de abordare acum, nu arată nici act de curaj și nici înțelepciune, ci o frică de faptul că lațul a a juns foarte aproape de par cu deconspirarea in viitorul apropiat a arhivelor SIPA. Nu este exclus ca acolo sau altundeva să existe ceva scris de mânuțele lui și să nu fi vrut ca alții să i-o ia înainte. Eu știu că am avut dosar la CNSAS, dar nu am avut curajul să merg să mi-l văd pentru că m-am temut ca cineca foarte apropiat mie să fi scris niște nuvele, poeme, glosse, catrene despre mine sub semnătură olografă. Cum eu sunt o ființă răzbunătoare și care urăște remanent, adică pentru veșnicie, am zis să evit să-mi creez un context nenorocit citindu-mi dosarul în clar și fără dat cu negreală, cum aveam șansa ce mi se oferise ca un cadou de ziua mea. Nici acum nu am curiozitatea, căci eu când iau o decizie, bună sau rea, cu ea mor în brațe. Am văzut nenumărate forme de materie care trăiesc du dublă personalitate. Era un liberal care tuna și fulgera, care poza în monument de moralitate, dar care în realitate fusese un turnător nenorocit. Am văzut și o femelă care tot politician fiind poza prin reviste aproape indecent și se dedea cu popularitate mai mare ca a lui BĂSESCU, dar care a sfârșit ca turnătoare bizară, stupidă și ștearsă, exact cum era ea în realitate. Eu am trăit acele vremuri, ca student, ca asistent universitar și știu cum erau mediile intelectuale. De aceea sunt sigur în proporție de 99,99% că nu securitatea îi racola pe indivizi, ci aceștia se ofereau de bună voie și nesiliți de nimeni, pentru a avea avantaje în plan social și profesional, chiar.
Eu nu l-am apreciat nici pe piteșteanul meu care zice-se că s-a autodeconspirat la televizor golindu-și rucsacul, așa cum nu-l apreciez nici pe sociologul Mircea KIVU. indiferent că s-au autodenunțat sau nu, el rămâne exact ceea ce a fost, adică un turnător. Atunci, acum foarte mulți ani trebuia să-și pună problemele de acum și decizia pe care ar fi luat-o l-ar fi definit ca pe un bărbat adevărat, profesionist și fără dileme. To be or not to be, zise hamlet și mai luî o gură de fân.
(18 mai 2017)
No comments:
Post a Comment