Coruptul este acela care pe când era copil a trăit într-o sărăcie lucie, cu părinți cam bețivi și puturoși, c, care n-au avut ce educației să-i dea. El singur a ajuns la concluzia că pentru a ieși din sărăcie singurele modalități sunt ori să învețe, ori să fure. Cum învățătura este grea, furatul i s-a părut coruptului de azi, singura variantă, mai ieri. Lipsid de educație, lipsit de cultură și lipsit de scrupule, coruptul te privește în ochi și primul lui gând este cum să te fure. Despre cât să fure este următorul gând, iar al treilea gând este ce să facă cu prada.
Coruptul este neam prost. Prima sa ideie este de a ieși în față în raport cu cei pe care-i detestă prodfund. Cei detestați sunt:
- foști colegi eminenți de școală;
- foști profesori care l-au umilit;
- oficialități care s-au purtat urât cu el;
- foști viitori socrii care l-au refuzat;
- oricine i-a stat în cale dându-i cu tifla.
Coruptul vrea să iasă în evidență cu orice preț:
- construinduși o căsoaie atipică și bizară;
- conducând o mașină super-scumpă;
- etalând țoale dintre cele mai rare prin preț;
- cheltuind ostentativ în restaurante și cluburi;
- nedezlipind etichetele de pe țoalele purtate;
- vocea afectată, accentul pe anumite silabe;
- discursul presărat cu cuvinte bombastice;
- vocea tunătoare exact când nu trebuie;
- intratul în vorbă fără rost;
- acapararea discuțiilor cu banalități;
- lipsa crasă de cultură prin gafe monumentale;
- bancurile tâmpite, fără haz emanate.
Coruptul face el ce face și-și dă în petec, dar nu este prost deloc, pentru că prin ceea ce face are arta protejării averii acumulate pe căi necinstite 100%. El când intră la pârnaie face pe muribundul cu tot felul de acte doveditoare ale nenumăratelor lui maladii, iar când iese condiționat umple cluburile și plajele exclusiviste cu trupul său diform, mătăhălos, înțesat de slăninuri nădușitoare.
(15 mai 2017)
No comments:
Post a Comment