L.C.K.

Nu trebuie să cunoască omul prea multe chestii de teoria probabilităților pentru a dezvolta abordări dintre cele mai speciale. Dacă o persoană ocupă o funcție care este cu caracter unic, prezident de republică, prezident de camera, prezident de bancă centrală, prezident de o academie, calculele probabilităților sunt extrem de interesante, mai ales când este vorba de a compune evenimente, folosint ipoteze de lucru, unele simplificatoare, dar nu simpliste.

Dacă se ia în considerare o persoană dintre acestea cu poziție unică și dacă se presupune ca relaționează zilnic în medie cu 20 de oameni diferiți, în ipoteza că lucrează 200 de zile pe an, este clar că respectiva persoană are să zicem 4.000 de relaționări. Nu am zis nimic daca sunt accidentale, dacă sunt programate sau dacă sunt la cererea sa. Dacă pe durata relaționării sunt abordate să zicem 5 chestiuni, rezultă că persoana cu pricina, într-un an ia cunoștință sau se implică sau dă soluții sau își dă cu părerea sau numai ascultă despre 20.000 de chestii. Nu am spus daca sunte legate între ele, dacă sunt de bine sau dacă sunt de rău, dacă sunt decizii sau dacă sunt pur și simplu chestii de auzit și nimic mai mult.

Pentru a unifica un pic limbajul, chestiunea se pune în corespondență cu ceea ce statisticienii numesc eveniment probabilistic. 

De aici încep să se construiască tot felul de probleme și problemuțe de calcul probabilistic. De fiecare dată se specifică ipotezele. Așa că dacă ipoteza este falsă, întreg raționamentul cade.

În ipoteza destul de restrictivă că chestiunile sunt independente unele de altele, notând N numărul lor și că acestea ca la zaruri sunt echiprobabile, probabilitatea p de a avea loc un astfel de eveniment este p = 1/N. 

Dacă dintre chestiuni un număr K aduc bucurie, zâmbete pentru persoana în cauză, se va zice că probabilitatea de a avea loc un eveniment pozitiv este P= K/N. În restul de cazuri H = N -K persoana va fi tristă și deci chestiunile, evenimentele au caracter negativ, iar probabilitatea este Q = H / N. Dintr-un calcul simplu, rezultă P + Q = 1. Aplauze!

În realitate, evenimentele nu sunt echiprobabile, ele nici nu sunt independente. Dar pentru frumusețe să le lăsăm așa...

Apar întrebări:

• care este probabilitatea să se producă două evenimente pozitive unul după celalalt?
• care este probabilitatea să se producă două evenimente negative unul după celalalt?
• care este probabilitatea să se producă unul  pozitiv urmat de unul negativ?
• care este probabilitatea să se producă unul  negatic urmat de unul pozitiv?

Trebuie deschisă numai o carte de calcul probabilistic elementar și toate aceste întrebări își primesc răspunsul pe loc.

O mare problemă de cercetare este legată de construirea secvențelor de evenimente. Dacă N este mare și am arătat că ajunge cu mare ușurință să fie N = 20.000 și chiar cu mult peste, din cele 20.000 de evenimente se selectează nu la întămplare un număr R paparținănd unui interval și cu ele se construiește o secvență cu care se demonstrează inclusiv că plouă de jos în sus dacă acest lucru este necesar și suficient pentru a impune o așa-zisă demonstrație.

În ipoteza că se ia intervalul 29 martie -8 aprilie 2016 , zilnic cu media de 20 persoane și 5 chestiuni, se genereaza pentru 8 zile lucratoare 800 de evenimente. Dintre acestea, pentru a demonstra orice este suficient de a extrage să zicem 10 într-o anumită ordine, pentru a susține acel orice care nu este chiar orice, ci cva anume, îmbrăcat în inocentul orice pentru a da credibilitate.

Tot teoria probabilităților arată ca se utilizează mult și combinatorica, iar numărul de variante este compleșitor la o adică. Si în aceste condiții jonglând din ipoteze meșteșugit alese, fix orice scenariu capătă mare consistență. Înghesuind anumite evenimente extrase cu grijă și cu substrat rezultă orice concluzie ca fiind bazată pe fapte reale. Pe intervalul unei zile se generează 100 de evenimente. Extrăgând cintre acestea numai doua, rezultă un număr de cpmbinații uluitor de mare, acică adică 4950. Din atătea precis este și aceea care vine să uluiască lumea. Dacă însă secvența pentru a deveni și mai credibilă ia 3 evenimente, combinări de 100 luate câte 3 conduc la 161.700 de variante. E atât de tentant de a minți grațios și de a fabula încât chiar omul trece la fapte si crede ca marile adevăruri i se dezvălui numai și numai lui, ca venind dintr-un fum alb al unei năluci, fiind el alesul sorții.

Tot ce s-a produs în ultimele 3 zile sus sus de tot legat de decizii de numiri, privit prin aceste calcule simple arată subțirimea demersurilor jrnalistice, în care echiprobabilitatea este o utopie, iar evenimentele independente o fantasmagorie ieftină. În marea complexitate a vieții economico-sociale BIG DATA și SCIENCE DATA dacă vor fi luate în serios aici pe Dâmbovița vor produce efecte în construirea de modele euristice de comportament social și de previzionare realistă a deciziilor, pentru a veni în presă cu ceva interesant cu o zi înaintea producerii evenimentului și pentru a zice: uite, am avut dreptate! Altfel, baloanele de săpun se vor pierde în aer așa ca întotdeauna.

(08 aprilie 2016)