Fizica, această știință fundamentală este de o frumusețe rară, în următoarele condiții:
- să existe marele profesor care a înțeles-o;
- să existe marele profesor care o predă elevilor;
- să existe marele profesor care îl înțelege pe elev.
Șansa vieții mele de a înțelege ceva din știința fizicii a venit o data cu intrarea la clasă, la noi la a XI-a G, a marelui profesor Eugen BOIA, cel care avea să hotărască destinele multora dintre elevii și elevele sale care l-au urmat în meserie.
Pentru prima dată am înțeles că fizica este ceva logic, frumos, peînțeles și cu nenumărate aplicații în practică. Eu am mai avut profesori de fizică, dintre care o madamă tocilară care reproducea manualul cuvânt cu cuvânt și un altul care și el le acm retita, neconvingător fiind.
Am avut șansa să citesc frumoasa expunere a lui Richard FEYNMAN din monumentala sa lucrare intitulată Fizica modernă, publicată între 1969-1070 la Editura Tehnică în traducerea profesorului Oliviu Gherman, în trei volume de 838, 970, respectiv, 688 de pagini și atunci mi-am adus aminte de marele meu profesor Eugen BOIA care într-un mod foarte sugestiv îmi explicase multe lucruri din capitolele cuprinse în cele trei volume (mecanica, radiația, căldura, electromagnetismul, structura materiei, mecanica cuantică).
În galeria modelelor mele de cum trebuie să fie un dascăl figurează la loc de cinste fostul meu profesor de fizică Eugen BOIA, care ni se adresa nouă băieților cu măi, mânzule, dar care impunea respect prin câtă fizică știa atât în plan teoretic, dar mai ales în plan practic. N-am să uit cele două cordoane flexibile cu care ne-a arătat în așa fel încât să înțelegem problematica undelor, transformând un lucru extrem de abstract în ceva pe înțelesul unor puști fără computere, căci atunci chestia cu număratul pe degete sau utilizarea bețișoarelor încă mai era de actualitate. În Jurnalul de Argeș, nr. 1137, săptămânalul pentru 20 - 26 aprilie, la pagina 20, Denis Grigorescu a scris un frumos articol intitulat Inegalabilul profesor și om de teatru Eugen BOIA ne-a părăsit, în care a accentuat latura artistică a marelui meu dască, vocația sa de regizor, dar și de interpret dezvoltându-se după ieșirea la pensie.
Îmi înclin fruntea în fața memoriei marelui profesor Eugen BOIA!
(29 aprilie 2016)
No comments:
Post a Comment