Arta păcii

În opinia mea, așa cum este ARTA RĂZBOIULUI, fără a mă gândi musai la cartea lui SUN TZU, trebuie să existe și ARTA PĂCII, căci a avea pace și mai ales a menține pacea, este o artă. Războiul presupune mai multe părți, grupate în două tabere, una care luptă împotriva celeilalte. Nu ne imaginăm două armate, armata A și armata B care merg pe un teritoriu neutru și se luptă, iar cel care învinge să zice că a câștigat războiul. În realitate, există un invadator și o parte care se apără. Există posibilitatea ca partea care se apără să fie puternică și să-l respingă pe invadator, mergând chiar pe teritoriul acestuia până invadatorul capitulează. Ultimul războim mondial este dovada acestei abordări. Invadatorul nazist a fost respins și armatele aliate au mers până la Berlin și au determinat capitularea Germaniei. 
Arta păcii este definită ca totalitatea mijloacelor folosite pentru a instala și consolida pacea. Nu este deloc ușor, dar trebuie spus că menținerea păcii prezintă cu mult mai multe avantaje decât desfășurarea de războaie care unele dintre ele au durate și efecte imprevizibile.

Arta păcii presupune:

- bune relații cu vecinii,

- protejarea sensibilităților,

- asigurarea drepturilor,

- crearea bunăstării interne,

- respectarea indivizilor,

- conservarea puterii de apărare.

Este cunoscut că poftele de cucerire apar pe fundalul slăbiciunii și dorinței de a profita de pe urma celui slab, pentru a avea acces la resursele respectivului, fără a plăti costuri specifice unor afaceri între partemeri, căci după cucerire, resursele devin ale cuceritorului și acesta le folosește după propriile-i pofte.



(22 decembrie 2022)