Filateliștii profesioniști au utilizat întotdeauna cataloagele filatelice internaționale, dintre care cele mai cunoscute erau ZUMSTEIN și YVERT. Când mergeam la cercurile filatelice, căci unui era pe Dorobanți la parterul de la blocul din vecinătatea ambasadei Turciei sau în clădirile de lângă Palatul Telefoanelor, unde este acum un hotelul NOVOTEL, erau filateliști care dacă doreai să cumperi timbre din alte țări, ofereau spre consultare cataloage la zi și acolo se găseau informații suficiente legate de prețurile curente ale mărcilor poștale grupate e țări.
În anul 1979, când am crezut că voi da o mare prioritate filateliei, am cumpărat și eu catalogul ZUMSTEIN pe 1979 și când am văzut cum stau lucrurile, m-am lămurit și am conchis că filatelia la nivel profesional mă depășește, căci o abordare la acest nivel este posibilă dacă ești la a II-a sau la a III-a generație de filateliști, în niciun caz saltul de la amator la profesionist nu este posibil dintr-o dată, decât cu costuri foarte mari, care în acele vremuri, ca și acum, mă depășeau.
Am avut marea surpriză să văd că la mărcile poștale din România lipsesc painile de la 289 la 296, care corespund mărcilor poștale emise în anii 1940, 1941, 1942, 1943, 1944, 1945, 1946. Un prieten mi-a dat un album al mărcilor poștale emise pe o perioadă ce includea și perioada în care la guvernare au fost legionarii și m-am lămurit de ce comuniștii au cenzurat acea perioadă.
În condițiile în care există Internet, toate informațiile despre timbre de oriunde se găsesc fără dificultate și este doar o problemă de dorința de informare a colecționarului de timbre. Acum nimeni nu mai are posibilitatea de a invoca nu știu ce condiții vitrege, căci totul este la discreție și doar capacitatea noastră este aceea care limitează calitatea deciziei pe care o luăm în ceea ce privește alcătuirea unei colecții de timbre, funcție strict de banii și de timpul de care dispunem, dar și de obiectivele noastre pe termen lung.
(20 decembrie 2022)
No comments:
Post a Comment