Comuniștii recunoșteau:
- clasa muncitoare;
- șărănimea muncitoare;
- pătura intelectualilor;
- burghezo-moșierimea exploatatoare.
Intelectualii formau o pătură pentru că:
- nu erau numeroși;
- nu erau producători de bunuri;
- erau un pic disprețuiți de toți;
- ei erau cu mapa, cu gulere albe.
În capitalism era lupta de clasă, care teoria socialismului științific se ascuțea și ajungea la revoluții, când cei exploatați nu mai suportau jugul exploatării. Se zicea că proletariatul nu are decît de pierdut lanțurile în orice luptă cu burghezia și cu moșierimea.
Revoluția comunistă a efectuat:
- reforma agrară;
- naționalizarea întreprinderilor;
- reforma în învățământ;
- cucerirea puterii;
- eliminarea partidelor istorice;
- dispariția capitalismului;
- egalitatea în sărăcie între cetățeni.
Dispariția burgheziei și moșierimii s-a făcut prin naționalizări și confiscări. Am cunoscut oameni care avuseseră fabrici și acum erau și ei proletari ca toți ceilalți. Am cunoscut oameni care avuseseră pământuri, chiaburi fiind, nu moșieri și erau și ei și lucrau cot la cot cu ceilalți prin CAP-uri. Proletariatul nu-i vedea cu ochi buni nici pe foștii patroni, nici pe foștii chiaburi și-i umileau sau îi luau peste picior. dacă un fost patron sau un fost chiabur fluiera în biserică și era pârât cumva de un comunist sau un delator oarecare, mergea direct la canal și acolo îi rămâneau oasele.
Ani în șir a fost la modă chestia cu lupta de clasă, deși prin naționalizări și exproprieri dispăruseră burghezii și moșierii, care mai puțin numeroși decât intelectualii, formau clasa exploatatoare, clasa care se găsea în relații antagonice cu proletariatul fie el de la orașe, fie de la sate. O dată cu trecerea timpului, problema luptei de clasă a trecut pe planul al II-lea la noi și se vorbea despre ea numai în raport cu ceea ce se întâmpla în țările capitaliste. Presa comunistă nu prididea în a arăta detalii despre grevele și luptele de stradă din țările capitaliste, ramarcând cu obstinație că ele sunt rezultatul luptei de clasă. Îmi amintesc că la noi era și o revistă intitulată lupta de clasă în care propagandiști bine plătiți scriau articole în care teoretizau nasoleala din capitalismul în probușire liberă. Ceea ce n-am înțeles și nici n-am spus cu voce tare era legat de faptul că nu știu cum mamadracului se făcea că de atâta luptă de clasă niciun muncitor dintr-o șară capitalistă oarecare nu se elibera fugind într-o țară din lagărul comunis, dar era o hemoragie de persoane din țările comuniste care-și riscau viața fugind în Occidentul descris ca fiind nasol rău de tot în presa comunistă.
(10 septembrie 2017)
No comments:
Post a Comment