Comuniștii și hotelurile partidului

Pe vremea comuniștilor, în fiecare reședință de județ exista un hotel, numit hotelul partidului care se caracteriza prin:

- faptul că nu era foarte mare;

- avea o poziție excelentă în oraș;

- era ferit de ochii insistenți;

- zona unde era amplasat era liniștită;

- avea personal care vorbea numai cu tovarășe;

- acolo veneau numai delegații de la partid;

- prețurile erau modice;

- mobilierul era diferențiat;

- cei de rang înalt aveau mobilă tapițată cu mătase;

- curățenia era exemplară;

- personalul de serviciu se mișca asemeni fantomelor;

- lenjeria și consumabilele erau de top;

- la parter era un restaurant foarte ieftin;

- la restaurant se găsea de toate deși în orașe erau lipsuri grave;

- se dădeau chiolhanuri cu muzică și dansat pe mese;

- se zice că nu lipseau nici fetițele pentru tovarășii veniți de la centru.

Am avut ocazia să stau de câteva ori în camere ale hotelului partidului și ca invitat de vază, dar și ca plebeu, iar diferențele erau ca de la cer la pământ. Lucram la un contract important și cel de la județ care superviza contractul era din vârful piramidei locale de partid, om cu mare greutate. pentru cei speciali camerele erau ceva mai mari, poziționate spre liniște, mobilierul era deosebit, cu sculpturi, iar lenjeria avea un aspect cu totul deosebit. Covoarele erau manuale, moi, de se înfunda piciorul în ele. Elementele de iluminat aveau țurțuri de cristal și becuri de o formă specială. Camerele obișnuite erau cu mult mai frumoase decât cele de hotel. Mobila nu scârțâia și lenjeria era albă, curată, călcată și necârpită. Prosoapele erau și ele tot albe și nu se refoloseau fără a fi spălate cum se obișnuia. Nu toți comuniștii aveau acces la aceste hoteluri, căci ei erau 4 milioane, ci numai reprezentanții lor.

(08 septembrie 2017)