Cel mai hazliu lucru este să vorbesc despre comunism și bibliografii. Erau propagandiști care se înfuriau teribil atunci când în cărțile de matematică nu găseau nici documente ale PCR, nici
cuvântălri ale lui Nicolae Ceaușescu sau ale Elenei Ceaușescu. Chiar știu când a fost înlocuit un decan din ASE că nu a gestionat bine bibliografiile unor cursuri de la facultatea lui. Când an scris lucrărica de 123 de pagini Programarea standard pe care am publicat-o în editura Litera în anul 1981 mi-a fost refuzată litografierea ei în ASE pe motiv că bibliografia mea nu avea nimic despre partid și despre iubitul său conducător. Acum nu vreau să se înțeleagă din aceasta că eu făceam pe disidentul, că mă luptam cu dictatura și alte tâmpenii. Pur și simplu, nu am considerat că în ceea ce propuneam eu acolo se află ceva care să merite citat din vreun document de partid sau din vreo zicere a ceaușeștilor luați la pachet. Ca să fiu cinstit până la capăt, am văzut o carte de econometrie a lui Octav Onicescu cu o bibliografie curată, nepoluată de chestii politice.
Erau și tipi de o slugărnicie inimaginabilă, care abundau în atitudini ce se concretizau în bibliografii supradimensionat prin includerea de documente, cuvântări și legi. Ceea ce mi s-a părut decent la unii a fost faptul că au separat aceste elemente balast în bibliografiile lor, punându-le la început și separându-le cu trei asteriscuri. Alții aveau curajul de a pune lucrările lui Nicolae Ceaușescu în bibliografie la litera C ceea ce era un dezastru, căci lucrările lor erau întoarse de la edituri, iar corecțiile presupuneu lucru pe toată cartea, mai ales dacă citările era cifre puse între paranteze, căci a scoate lucrările lui Ceaușescu pentru a le pune la începutul bibliografiei, însemna renumerotarea, care se făcea manual, nu ca acum când orice procesor de texte deștept face managementul bibliografiei. Ghinion!
(04 septembrie 2017)
No comments:
Post a Comment