Fabrica de hituri

Pe la emisiunile de divertisment apar tot felul de compozitori și de cântăreți care se laudă cu hiturile pe care le compun și le cântă.
În mintea mea, un hit este un cântec care:
- se ascultă cu plăcere,
- se reține ușor,
- se fredonează fără dificultate,
- produce o stare de bine.
La un moment dat mă gândeam că se aplică și aici formularea că geniul este 99% transpirație și 1% inspirație. Cred că la 10.000 de cântece apare unul care să fie hit.

Fără să greșesc Wolfgang Amadeus MOZART a fost o fabrică de hituri. Giuseppe VERDI a fost o fabrică de hituri. Gioachino ROSSINI, Gaetano DONIZETTI, au fost fabrici de hituri. La noi, consider că George GRIGORIU, Henri MĂLINEANU, Ion CRISTINOIU, Gherase DENDRINO au fost fabrici de hituri.

Acum orice compozitoraș, oricât de nesemnificativ este, când vorbește despre munca lui, spune că face hituri, de parcă hiturile se fac asemeni avioanelor din hârtie. Rupi foaia din caiet, faci avionul, îl arunci să planeze. Iar rupi foaia din caiet, iar faci avionul, iar îl pui să planeze și tot așa. În realitate, așa cum se vede din prezențele ridicole de la EUROVISION, dintr-o mie de zdrăngăneli dacă una este ceva, orice, dar hit nu, abia o dată la 5 ani apare ceva care devine și în spațiul mioritic hit, ceea ce mă duce cu gândul că în ultimii 20 de ani nu am avut nicio fabrică de hituri. Se vorbea de Micul MOZART, dar m-am desumflat când a concurat la selecție pentru EUROVISION și s-a dovedit că melodia era plagiată. Mie nu trebuie să-mi spună cineva de două ori că cineva e hoț. Mi-a zis, m-am lămurit și din acea clipă insul dovedit nu mai face nici cât două cepe degerate în ochii mei.


(02 decembrie 2021)