Sunday, November 22, 2026

Culegere de probleme de programare în limbajul COBOL de PETEANU, GORON, VENCZEL și MOLDOVAN

Am în mână cartea referită prin:
Vasile PETEANU, Sabun GORON, Geza VENCZEL, Ioan MOLDOVAN - Culegere de probleme de programare în limbajul COBOL, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976, 352 pag.
La pagina 352 se află bibliografia alcătuită din 17 titluri . Cuvântul cheie COBOL apare de 5 ori. Primele 6 titluri sunt ale unor lucrări realizate de autopri români precum Vasile BALTAC, Gheorghe CRUȚU, Constantin LUPȘA, Margareta DRĂGHICI, Emil MUNTEANU, Teodor RUS. 10 titluri sunt ale unor documentații de firmă sau manuale de utilizare realizate la ITC.
Cartea are 3 capitole.
Capitolul 1, de la paginile 15 - 124, intitulat Limbaj COBOL, cartele de comandă și programe utilitare, prezintătoate elementele de bază ale limbajului COBOL în ideea regăsirii lor rapide de către cei care scriu prob=grame. Se folosește un limbaj de descriere a instrucțiunilor, astfel încât programatorul are posibilitatea de a verifica secvențele lui de program, mai ales dacă respectă regulile de sintaxă Sunt prezentate după expunerea elementelor de limbaj, exemple care să-l familiarizeze pe cititor cu existența de construcții corecte. Programatorul COBOL trebuie să fie famirialzat că orice program al său  are 4 diviziuni, că fiecare diviziune are o structură fixă și el folosește numai construcțiile a căror sintaxă este specificată și el trebuie s-o respecte. Această carte este o culegere de probleme de programare, deci presupune ca persoana care o ține în mână săfi parcurs un curs de COBOL unde instrucțiunile sunt prezentate astfel încât să se poată scrie un program ceva mai simplu la început și care să permită trtecerea la programe mai complexe cu tot felul de fișiere. Culegerea de probleme este altceva. Ea preia cuvinte cheie în ordine alfabetică grupate pe apartenența la diviziuni.  De exemplu, la paginile 30 - 36 sunt prezentate instrucțiunile ACCEPT, ADD, CALL, CLOSE, COMPUTE COPY, DELETE, DISPLAY, EXAMINE, EXIT, ca la paginile 39 - 42  să fie prezentate instrucțiunile MOVE, MULTIPLY, NOTE, OPEN, PERFORM, PRINT, READ și tot așa. Capitolul  acesta uriaș, conține prezentarea cartelelor de comandă care să dea acces la resursele calculatorului și la facilitățile limbajului de programare, inplementate pentru calculatorul FELIX C-256, prezentarea de programe utilitare, absolut necesare pentru îmbunătățirea muncii programatorilor.
Capitolul 2, de la paginile 125 - 213, intitulat Probleme rezolvate fără utilizarea fișierelor, prezintă 15 enunțuri de probleme, cărora autorii dau semnificația variabilelo utilizate, dau formulele de calcul, prezintă algoritmul, dau schema logică și dau textul sursă, așa cum este el scol la imprimanta calculatorului. Există și rezultatele obținute pentru seturi de date de text. Apreciez în mod deosebit că aur=torii procedează exact așa cum trebuie să procedeze orice programator, adică să furnizeze toate informațiile care alcătuiesc documentația completă și corectă care însoțește un produs software dat utilizatorului.
Programul   1, de la paginile 126 - 129, se referă la scrierea unui program COBOL pentru calcului unei funcții definite pe subintervale.
Programul   2, de la paginile 130 - 131, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru rezolvarea unui sistem liniar cu două ecuații și două necunoscute
Programul   3, de la paginile 131 - 136, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru construirea termenilor unei progresii aritmetice și calculul sumei termenilor.
Programul   4, de la paginile 136 - 139, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru stabilirea tuturor combinărilor de A elemente, luate câte B.
Programul   5, de la paginile 140 - 145, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru ordonarea descrescătoare a unui șir de 19 termeni
Programul   6, de la paginile 146 - 154, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru evidențierea vânzărilor din raioanele unui magazin.
Programul   7, de la paginile 155 - 158, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru calculul matricii de trecere de la o stare la alta a personalului de o anumită specialitate.
Programul   8, de la paginile 158 - 164, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru calculul unui polinom într-un punct dat și valorii derivatelor polinomului.
Programul   9, de la paginile 165 - 169, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru rezolvarea prin metoda inerației a unui sistem de ecuanții liniare pentru o eroare specificată.
Programul 10, de la paginile 170 - 176, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru rezolvarea unui sistem de ecuații liniare folosind metoda celor mai mici pătrate.
Programul 11, de la paginile 177 - 184 , se referă la la scrierea unui program COBOL pentru rezolvarea unei ecuații de gradul n , prin mewtoda înjumătățirii intervalului
Programul 12, de la paginile 185 - 193, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru calculul planului zilnic la nivel de întreprindere.
Programul 13, de la paginile 193 - 195, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru calcul planului la nivelul unei centrale industriale.
Programul 14, de la paginile 196 - 199, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru calculul vitezei unei rachete în diferite momente
Programul 15, de la paginile 199 - 211, se referă la scrierea unui program COBOL pentru scrierea polinomului de interpolare al lui LAGRANGE.
La paginile 212 - 213 sunt 4 probleme propuse.
Capitolul 3, de la paginile 214 - 352, intitulat ,Probleme economice rezolvate prin utilizarea fișierelor prezintă enunțuri pentru probleme numerotate cu 21, 22, 23, până la 31.  Urmează câteva enunțuri de folosire a programelor utilitare.
Problemele 21, 22, 23, 24 cere scrierea unor programe COBOL pentru crearea de fișiere.
Problema 25 cere crearea unui fișier cu organizare selectivă.
Problema 26 cere actualizarea unui fișier cu organizare selectivă.
Problema 27 cere calculul de subtotaluri pentru un fișier sortat.
Programul 28 cere scrierea uni program care să lucreze cu 3 fișiere pentru calculul stocurilor.
Programul 29 cere scrierea unui program pentru evidențierea mișcărilor de materiale dintr-o magazie.
Programul 30 cere scrierea unui program care preia anumite informații dintr-un fișier, pentru a crea un alt fișier cu informațiile selectat.
Programul 31 cere scrierea unui program care preia datele dintr-un fișier de pe banda magnetică și crează un fișier secvențial indexat.
La paginile 345 - 350  sunt enunțuri de probleme propuse spre rezolvare.
Acest capitol este în opinia mea un capitol realizat cu meticulozitate. Enunțurile au descrieri complete ale articolelor fișierelor și există o corespondență perfectă între schemele logice și textele sursă COBOL. Se vede că autrii cărții PETEANU, GORON, VENCZEL și MOLDOVAN sunt programatori COBOL de înală clasă. Ca să dau doar un exemplu demn de urmat: în schemele logice se folosesc conectori care se regăsesc sub forma de etichete în program. O astfel de documentație este exact ceea ce are nevoie un programator care face mentenanță. El citește schema logică și analizează programul și imediat localizează secvența unde trebuie să opereze modificările cerute de beneficiar.





(22 noiembrie 2026) 

Răzvan PETRUȘEL - Contribuții la conceperea, priectareaq și realizarea sistemelor suport de decizie destinate fluxurilor de trezorerie

 În 10 martie 2023 am scris despre Răzvan PETRUȘEL, pe blogul meu numit Actualitatea românească, următorul material:

Mergeam des la Departamentul de Informatică Economică de la facultatea de Șriințe Economice și Gestiunea Afacerilor de la Universitatea BABEȘ-BOLYAI pe vremea când șef de departament era marele profesor Ștefan NIȚCHI, fie la comisii de doctorat, fie la comisii de promovări în posturi didactice a unor tineri de acolo. Atunci l-am cunoscut pe tânărul Răzvan PETRUȘEL. La mine prima impresie contează. Mie nu-mi plac oamenii lunecoși. Mie nu-mi plac oamenii cu aere de șmecherași. Mie nu-mi plac oamenii care fac ei ce fac și-și dau importanță mai mare decât li se cuvine în realitate. Răzvan PETRUȘEL din primul moment mi-a dat senzația de om foarte serios, cu vorba măsurată, care știe meserie și este stăpân pe el. M-a impresionat că răspunsurile lui la întrebările mele cam abrupte, au fost scurte și exact ceea ce mă așteptam. Era vorba de a publica articole la revista Departamentului de Informatică Economică și de a veni cu un material la ediția Conferinței Internaționale de Informatică Economică. Răzvan a răspuns prompt rugăminților mele și a trimis articole la revista Informatica Economică, articole care s-au publicat în numerele 4 din 2006, 1 din 2007, 4 din 2007, 2 din 2009, 1 și 4 din 2011, 3 și 4 din 2012, 1 din 204 și 3 din 2016.
Văzând că Răzvan este un om deosebit de serios, punctual și este un profesionist apreciat de colegii lui, deși era foarte tânăr, l-am rugat să răspundă de nr. 2 din 2014 al revistei Informatica Economică, având ca tematică  Business Process Management, un subiect extrem de interesant. Faptul că el a reușit să capaciteze numeroși autori să scrie pe acest subiect, arată că Răzvan era cunoscut în lumea specialiștilor din domeniu, ceea ce este foarte important pentru un profesionist din informatică. M-am bucurat să văd că și el a publicat un articol în acest număr și mă refer la articolul Integrating Click-Through and Eye-Tracking Logs for Decision-Making Process Mining de la paginile 56 - 68 ale revistei. Atunci am analizat bibliografia inclusă în acel articole și am găsit 4 articole pe care le refer aici prin:
Răzvan PETRUȘEL -  Aggregating Individual Models of Decision-Making Processes. In: Ralyté J. et al. (Eds.) CAiSE 2012, LNCS, vol 7328, pp. 47--63. Springer, Berlin (2012). 
Răzvan PETRUȘEL - I.T.P. Vanderfeesten, C.C. Dolean, D. Mican, Making Decision Process Knowledge Explicit Using the Decision Data Model. In: Abramowicz, W. et al. (eds.) Business Information Systems. LNBIP, vol. 87, pp. 172--184. Springer, Berlin (2011) 
Răzvan PETRUȘEL, P.L. STANCIU - Making Recommendations for Decision Processes Based on Aggregated Decision Data Models. In: Abramowicz, W. et al. (eds.) Business Information Systems. LNBIP, vol. 117, pp. 272--283. Springer, Berlin (2012)
Răzvan PETRUȘEL -  Using Markov Decision Process for Recommendations Based on Aggregated Decision Data Models, W. Abramowicz (Ed.): Business Information Systems (BIS) 2013, Lecture Notes in Business Information Processing vol. 157, pp. 125–137, Springer-Verlag Berlin Heidelberg.
Toate articolele au cuvântul cheie process în titlu, ceea ce este mare lucru în ziua de azi pentru specialiștii care se respectă cu adevărat.
Răzvan PETRUȘEL m-a impresionat ca om, prin performanța lui, prin claritatea obiectivelor și prin modul în care am colaborat, căci la el cuvântul era cuvânt, termenul era termen și calitatea era calitate, fără a face rabat de la nimic, lucru foarte rar întâlnit în ziua de azi. Pentru mine ziua de 9 iunie 2017 care a căzut într-o vineri a fost și rămâne o zi tristă, căci este ziua în care am pierdut un om deosebit de valoros.
În 6 octombrie 2017, am scris despre Răzvan PETRUȘEL unrătorul material pe același blog:
Despre confernețiarul de la Universitatea Babeș-Bolyai Răzvan PETRUȘEL am mai scris ceva mai demult și doream să mai scriu, dar altfel și în alt context.
L-am cunoscut cu foarte mulți ani în urmă, pe când el era un foarte tânăr asistent universitar în Catedra de Informatică Economică și când șef al acestei catedre era marele profesor Ștefan NIȚCHI. Mi-a făcut o impresie excelentă. Faptul că nu la un interval lung de timp în raport cu invitația lansată de a scrie un articol la revista Informatica Economică a departamentului unde eu lucram, tânărul Răzvan PETRUȘEL ne-a onorta cu un articol care trimis la evaluare s-a dovedit a fi unul foarte bun, mi-a spus că aveam în față un ardelean care nu vorbește mult, dar care face cu mult mai mult și cu mult mai bine decât cei din câmpie care doar promit.
De-a lungul anilor el a scris singur sau în colaborare pentru revista noastră multe articole pe care le enumăr acum:
  • Evaluating Knowledge of Business Processes, Informatica Economică,  Vol. 20, no. 3/2016 pg 5-15
  • Integrating Click-Through and Eye-Tracking Logs for Decision-Making Process Mining,Informatica Economică,  Vol. 18, no. 1/2014 pg 56-68
  • Data-Flow Modeling: A Survey of Issues and Approaches  Vol. 16, no. 4/2012 pg 117-130
  • Implementing Recommendation Algorithms for Decision Making Processes,Informatica Economică,  Vol. 16, no. 3/2012 pg 87-104
  • A Mining Algorithm for Extracting Decision Process Data Models,Informatica Economică.  Vol. 15, no. 4/2011 pg 79-95
  • Implementing a Decision-Aware System for Loan Contracting Decision Process, Informatica Economică,  Vol. 15, no. 1/2011 pg 79-95
  • Collaborative Virtual Enterprise Environment and Decision Mining, Informatica Economică,  Vol. 13, no. 2/2009 pg 59-67
  • Modeling Decisional Situations Using Morphological Analysis, Informatica Economică  Vol. 11, no. 4/2007 pg 41-44
  • About Hierarchical XML Structures, Replacement of Relational Data Structures in Construction and Implementation of ERP Systems, Informatica Economică,  Vol. 11, no. 1/2007 pg 53-57
  • Decision models for cash-flow DSS (part 1), Informatica Economică,  Vol. 10, no. 4/2006 pg 126-132


În anul 2013 când l-am întâlnit la o conferință la Cluj, l-am rugat dacă are disponibilitate, să coordoneze în calitate de șef de număr la revista Informatica Economică un număr și el a fost de acord să se ocupe de tema Business Process Management, lucru executat exemplar. Așa a apărut numpul 1, volumul 18 din 30 martie 2014 al revistei, unde Răzvam PETRUȘEL apare ca issue editor. A fost o colaborare extraordinară caracterizată prin ritm foarte bun, contribuții excelente ale autorilor și un mod elegant de a trata problematica. știut fiind interesul specialiștilor de a avea contribuții pe o tematică definită anterior, cu multe restricții de termene de depunere a manuscriselor.
Îmi pare nespus de rău va drepre omul de excepție Răzvan PETRUȘEL trebuie să scriu cu tristețe și cu mari regrete textul: 24 august1980 - 9 iunie 2017.
Am în mână lucrarea referită prin:
Răzvan PETRUȘEL - Contribuții la conceperea, priectareaq și realizarea sistemelor suport de decizie destinate fluxurilor de trezorerie, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008, 261 pag., ISBN: 978-973-751-682-44.
Cartea are la paginile 252 - 260 o bibliografie cu 136 de titluri ale unor lucrări publicate în intervalul 1949 - 2007. Autorul cărții este prezent în această bibligrafie cu 17 articole, comunicări la conferințe de specialitate sau capitole ale unor cărți destinate studenților informaticieni de la FSEGA..
Cartea are 5 capitole și 6 anexe.
Capitolul 1 de la paginile 7 - 15. intitulat Introducere, prezintă motivațiile și obiectivele lucrăii, strict legate de necesitatea creșterii eficienței activității din trezorerie, prin implementarea unui sistem  suport de decizie, care să corespundă noilor exigențe ale sistemului financiar-bancare. Autorul și-a fixat ca direcții de cercetare abordarea interdisciplinară a problemei, din punct de vedere informatic, din punct de vedere financiar și din punct de vedere sistemic, mergând până la ideea de utilizare a unui sistem expert, cu tratare unitară a fluxurilor de trezorerie.
Capitolul 2 de la paginile 16 - 81. intitulat Stadiul actual al cunoașterii în domeniul fluxurilor de trezorerie, pornește de la cunoașterea elementelor concrete care generează fluxuri și aici mă refer la bilanț sub toate formele sale, cu efectuarea corelațiilor specifice dinamicii resurselor implicate, ținând seama corelații, așa cum sunt ele definite pentru creanțe, de exemplu, la pagina 25. Sunt luate în analiză modele  legate de viteza de rotație a activelor circulante, pagina 30, excedentul de trezorerie, pagina 32, dar și alși indicatori, iar modelul funcției scor Z este dezvoltat la paginile 34-35. Pentru fluxurile de trezorerie sunt definiți factori de influență cărora li se asociază variabile exogene și se identifică o serie de corelații și restricții, paginile  45 - 47. Figura 3 a tabloului fluxurilor de trezorerie de la pagina 57 este deosebit de sugestiă. Autorul are o propunere de tablou pentru fluxurile de numerar, ale căroro infornații sunt sistematizate în figura 5 de la paginile 72 - 73. Adaptarea fluxurilor de trezorerie pentru IMM-uri este o contribuție importantă a autorului.
Capitolul 3 de la paginile 82 - 156. intitulat Stadiul actual al cunoașterii în domeniul  sistemelor suport de decizie, pornește de la analiza situației actuale, cu identificarea exactă a fluxurilor existente, cu efectuarea unei analize atente a elementelor care definesc ritmul de derulare a activităților. Sunt utilizate tabele de decizie și autorul cărții face dovada înțelegerii tehnicilor și metodelor moderne care se utilizează în analiza și proiectarea sistemelor suport de decizie, iar folosirea procesului iterativ RUP - Rational Unified Proccess, arată că se pune accent pe acele tehnici și metode care și-au dovedit eficiența în practica dezvoltării de noi sisteme suport de decizie. După ce face o trecere în revistă a arhitecutrilor de sisteme suport de decizie, subcapitolul 3.7, autorul identifică acele elemente care determină alegerea unei arhitecuri de succes, adică altfel spus, este vorba de arhitectura care garantează eficiența proceselor ce privesc fluxurile de trezorerie. Arhitectura din figura 17 este un punct de plecare în demersul său.
Capitolul 4 de la paginile 157 - 227. intitulat Conceperea, proiectarea și implementarea aplicației CFASSIST.  Este definit un chestionar și datele culese sunt prelucrate, iar autorul a identificat punctele care reduc eficiența actualului sistem și creează premisele structurării noului proiect. Autorul folosește în demersul său standardul UML 2.0. Autorul deja are ca punct de plecare aplicația CF  Assist, al cărui proiect îl prezintă succint, dar sugestiv, în figura 20 de la pagina 176, iar detalierea diagramei este realizată în figura 21 de la pagina 184.
Apreciez foarte mult capacitatea autorului de a sistematiza informațiile în tabelele din acest capitol, lucru posibil numai și numai după înțelegerea fenomenelor care se derulează în sistemul trezoreriei în cele mai mici detalii, iar autorul a ajuns la acest nivel. Și celelalte diagrame incluse în acest capitol sunt bine construite și rerspectă standardele metodologiei folosite, dar mai ales, cerințele fluxurilor din sistemul suport de decizie, pe care l-a proiectat. Modelele descrise de la paginile 199 - 203 și modul în care sunt reprezentate dependențele la nivel grafic, arată că autorul a pus totul în slujba realizării unei construcții finale de înaltă calitate. Calitățile de programator ale lui Răzvan PETRUȘEL se văd către finalul capitolului în care apar acele elemente care definesc componentele software specifice aplicației CF Assist, figura 40 a bazei de date este relevantă în acest sens. Apreciez caracterul realist al procesului de testare, care este un proces iterativ-convergent.
Capitolul 5 de la paginile 228 - 236. intitulat Concluzii și perspective ale cercetării, prezintă într-un mod convingător soluția aleasă de autor pentru a realiza sistemul informațional al fluxurilor și scoate în evidență soluțiile originale obținute în procesul de cercetare științifică pe care autorul l-a derulat, soluții originale ce vizează alegerea dintr-o mulțime de tehnci și metode doar pe acelea care corespund unor criterii de eficiență pe care el le-a definit.
Anexa 1 de la paginile 237 - 238, este intitulată Tabloul fluxurilor de numerar
Anexa 2 de la pagina 239, este intitulată  Tabloul fluxurilor de numerar folosit la Banca Transilovania
Anexa 3 de la pagina 240, este intitulată Tabloul fluxurilor de numerar al societății Lectra Franța
Anexa 4 de la paginile 241 - 242, este intitulatăModelul chestionarului aplicat
Anexa 5 de la paginile 243 - 246, este intitulată Diagramele cazurilor de utilizare aferente componentelor sistemului
Anexa 6 de la paginile 247 - 251 este intitulată Formularelesistemului CF Assist.
Voi alătura aici titlurile incluse de Răzvan PETRUȘEL în bibliografia cărții de care m-am ocupat, pentru a arăta că această carte este rezultatul unei munci asifue derulată de autor de-a lunf=guil mai multor ani.
Răzvan PETRUȘEL - Modelarea Deciziilor, în volumul Specializare, Dezvoltare și Integrare, paginile 194-197, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-86547-4-2;
Loredana MOCEAN, Răzvan PETRUȘEL - Bazele Informaticii – culegere de probleme, paginile 28-45, 68-76, 82-92, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973-656-721-4;
Răzvan PETRUȘEL - Decision Models for Cash-Flow Based DSS, în volumul Knowledge Engineering: Principles and Techniques, Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitară Clujeană, iunie 2007, pag. 98-108;
Răzvan PETRUȘEL, Roxana COROȘ - Testing and Implementing Cash-Flow Based DSS, în volumul Business Information Systems & Collaborative Support Systems in Business, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 287-292, 2007;
Loredana MOCEAN, Robert BUCHMANN, Răzvan PETRUȘEL - About Hierarchical XML Structures, Replacement of Relational Data Structures in Construction and Implementation of ERP Systems, Revista Informatica Economică, București (CNCSIS cat. B), nr. 1, 2007;
Răzvan PETRUȘEL - Knowledge Acquisition, publicat în volumul The Proceedings of the CEECBIS, paginile 112-116, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973-656-648-X;
Răzvan PETRUȘEL - On Cash-Flow DSS Model Base, publicat în volumul The Impact of European Integration on the National Economy, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005, pag. 452-458, ISBN 973-651-007-0;
Răzvan PETRUȘEL - Awareness in Collaborative Work, publicat în volumul Collaborative Support Systems in Business and Education, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005, paginile 313-319, ISBN 973-651-008-9;
Răzvan PETRUȘEL - On Operative Cash-Flow Planning, Revista Informatica Economică, București, Vol. V, Nr. 1-4, 2005, pag. 81-84, ISSN 1582-7941;
Ștefan NIȚCHI, Rodica AVRAM NIȚCHI, Ramona LĂCUREZEANU, Loredana MOCEAN, Răzvan PETRUȘEL și alții - Informatica Economică și de Afaceri, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006, pag. 276-284, ISBN 973-751-157-3;
Răzvan PETRUȘEL - Implementing E-Government in Budget Cashing of Local Finances in Transylvania Region, Revista Transilvană, nr. 16, 2006, pag. 106-118, ISSN 1842-2845;
Răzvan PETRUȘEL - Modeling Decisional Situations for Cash-Flow DSS, International Workshop IE&SI, Editura Mirton, Timișoara, 2006, pag. 283-287, ISBN 973-661-870-6;
Loredana MOCEAN, Ramona LĂCUREZEANU, Răzvan PETRUȘEL și alții - Baze de Date și Programare – Culegere de Probleme, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006, pag. 16-21, 32-35, 48-49, 96-100, 106-108, 130-131, 141, ISBN 973-751-307-X;
Răzvan PETRUȘEL - Concept of a Collaborative Environment for Financial Decisions, Revista Annals of the Tiberiu Popoviciu Seminar of Functional Equations, Approximation and Convexity, nr. 4, 2006;
Răzvan PETRUȘEL - Knowledge Base of Cash-Flow DSS, Revista Economică, nr. 2, 2006, supliment nr. 102;
Răzvan PETRUȘEL, Adrian MIHĂILĂ - Informatică de gestiune: culegere de probleme, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007;
Loredana MOCEAN, Răzvan PETRUȘEL - Modeling Decisional Situations Using Morphological Analysis, The Proceedings of the Eighth International Conference on Informatics in Economy, ASE Printing House, May 2007, ISBN 978-973-549-921-1.
M-am oprit mai mult asupra analizei cărții pe care am recitit-o după 18 ani, pentru că mi-a plăcut cum a fost scrisă și pentru că o regăsesc tot atât de actuală acum ca atunci când am avut-o în mână pentru prima dată.



(22 noiembrie 2026)
















Saturday, November 21, 2026

Cartea din 1999 intitulată Bazele elaborării programelor. Exerciții rezolvate și propuse

Am în mână cartea referită prin:
Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cristian USCATU -  Bazele elaborării programelor. Exerciții rezolvate și propuse, Editura ASE, București, 1999, 220 pag., ISBN: 973-98468-5-5.
La vremea când a fost scrisă cartea, Ion Gh. ROȘCA și Constantin Gelu APOSTOL erau profesori universitari, Bogdan GHILIC-MICU era conferențiar universitar, iar tinerii Marian STOICA și Cristian USCATU erau preparatori universitari, amândoi fiind colegi ai promoției 1997 de la Secția de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică a ASE.
Am apreciat încrederea pe care cei doi profesori – și mă refer la ROȘCA și APOSTOL – au acordat-o acestor doi tineri de a-i include în colectivul de elaborare a unui material didactic destinat studenților de la Secția de Informatică Economică.
Din start spun aici că autorii cărții, Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cristian USCATU, sunt programatori de mare clasă. La începutul carierei mele am colaborat cu Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL și cu Valer ROȘCA la elaborarea unor cărți și cunosc înalta lor performanță ca programatori, care, când scriu programe, o fac cu măiestrie.
Bibliografia lucrării  de la pagina 220 are 6 titluri, toate fiind realizate de autori români precum Titus Adrian BEU, Valentin CRISTEA, Irina ATHANASIU, Eugenia KALISZ, Valeriu IORGA, Afrodita IORGULESCU, Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU.
Lucrarea pe care o analizez are 10 capitole.
Capitolul  1, de la paginile 7 - 26, intitulat Structura și funcționarea calculatorului, prezintă componentele unui calculator, după care trece la reprezentarea datelor în memorie, cu detalii semnificative la nivel de octet, fie că este vorba de numere întregi, fie că este vorba de numere în virgulă mobilă sau de șiruri de caractere. Tabelul 1.1 este util programatorilor când aleg tipurile de variabile cu care doresc să lucreze. Se discută succint despre instrucțiunile limbajului de asamblare. Subcapitolul 1.6 se ocupă de fazele de dezvoltare a unui program, cu trecerea de la programul sursă la programul obiect și mai apoi la programul executabil.
Capitolul 2, de la paginile  27 - 37, intitulat   Organizarea internă a datelor, prezintă conceptele de informație, dată și cunoștință, după care se trece la prezentarea masivului unidimensional ca structură de date omogenă și la prezentarea articolului ca structură de date neomogenă. Figurile incluse aici sunt sugestive și ajută la înțelegerea exactă a problematicii expuse.
Capitolul 3, de la paginile  38 - 64, intitulat Algoritmi. Scheme logice structurate, dezvoltă gradual aspecte legate de algoritmi, de proprietățile acestora și de utilizarea schemelor logice în descrierea algoritmilor. Sunt prezentate blocurile utilizate, arcele și conectorii. Este un lucru pozitiv faptul că autorii abordează din start schemele logice structurate, pentru că programele incluse în carte sunt scrise în limbajul PASCAL, limbaj care se pretează de minune programării structurate. Figura 3.1 prezintă structura secvențială, structura IF-THEN-ELSE și structura WHILE-DO. Aceste structuri sunt aprofundate în continuare la paginile 50 - 56. Subcapitolul 3.7 este destinat analizei erorilor care apar în descrierea algoritmilor, erori cărora programatorul trebuie să le acorde o deosebită atenție. Sunt enunțate probleme precum construirea algoritmilor, verificarea corectitudinii algoritmilor și analiza algoritmilor.
Capitolul 4, de la paginile  65 - 73, intitulat  Etapele rezolvării problemelor cu calculatorul, identifică tipuri și clase de probleme care se rezolvă folosind calculatorul electronic și enunță câteva dintre aspectele legate de soluționarea de probleme, urmărind un ciclu în care scrierea de programe, testarea de programe și elaborarea documentației sunt esențiale, dar nu singurele, dacă se dorește o abordare eficientă a soluționării unei probleme folosind calculatorul.
Capitolul 5, de la paginile  74 - 88, intitulat   Sisteme informaționale și informatice. Informatica, dezvoltă concepte absolut necesare înțelegerii rostului calculatorului în viața de zi cu zi, căci a privi totul prin prisma sistemelor reprezintă cheia înțelegerii lucrurilor care sunt comune domeniilor unde calculatorul electronic trebuie să fie prezent. Figura 5.9 a domeniilor informaticii aplicate lămurește foarte multe aspecte tratate în acest capitol.
Capitolul 6, de la paginile  89 - 142, intitulat Scheme logice și programe comentate, ia 21 de probleme, le enunță, descrie algoritmul de soluționare, propune schema logică și textul programului PASCAL scris pentru a rezolva problema. Problemele se referă la calculul sumei elementelor unui șir, la calculul mediei geometrice, căutarea unei valori într-un șir, aflarea elementului maxim dintr-un șir, sortarea elementelor unui șir, interclasarea elementelor a două șiruri, suma elementelor unei matrice (exercițiul 11), înmulțirea a două matrice (exercițiul 18) și determinarea celui mai mare divizor comun al unui șir de numere naturale nenule (exercițiul 21). Celelalte exerciții au tot felul de condiționări, dar ideea este că se lucrează pe tablouri unidimensionale, respectiv pe tablouri bidimensionale. Schemele logice sunt detaliate și blocurilor din schemele logice le corespund instrucțiuni în textele sursă PASCAL propuse. La exercițiul 19 enunțul, schema logică și textul sursă sunt un model ca la manual, adică toți  programatorii trebuie să-l învețe și să-l dezvolte în programele lor, pentru a oferisoluții de îînaltă clasă, deși soluționarea ecuației de gradul al II-lea se zice că este arhicunoscută.
Capitolul 7, de la paginile  143 - 157, intitulat Exerciții cu masive de date, prezintă 4 exerciții cu enunțuri, scheme logice și texte sursă și propune scrierea a 9 programe PASCAL de către cititor, pentru a soluționa probleme date, fără scheme logice însoțitoare. Primul exercițiu se referă la operații pe mulțimi. Al II-lea exercițiu se referă la scrierea de subprograme pentru calculul a trei indicatori statistici. Al III-lea exercițiu se referă la scrierea unui program PASCAL, unitate, cum îi spun autorii, care să sorteze elementele unui șir prin metoda quicksort, iar al IV-lea enunț se referă la sortarea elementelor unui șir prin interclasare.
Capitolul 8, de la paginile  158 - 179, intitulat Exerciții cu șiruri de caractere, prezintă 11 enunțuri de probleme în care apar masive bidimensionale și sunt date texte sursă, precum și 11 enunțuri propuse, cititorul fiind acela care dă soluția concretizată în text sursă PASCAL.
Exercițiile propun diferite situații în care se cere eliminarea spațiilor dintre caractere, numărarea subșirurilor separate prin spații, dar și realizarea de codificări. Textele Pascal sunt precedate de comentarii care arată cum se va proceda. Sunt și exerciții de interclasare de subșiruri, de ștergere de subșiruri, de numărare a aparițiilor unui subșir (exercițiul 7), dar și alte exerciții la fel de interesante.
Capitolul 9, de la paginile  180 - 199, intitulat Exerciții cu masive memorate în fișiere binare, prezintă texte sursă pentru lucrul cu vectori și pentru lucrul cu matrici, în contextul în care datele referitoare la elementele vectorilor și matricelor sunt stocate în fișiere binare. Autorii furnizează suficiente detalii referitoare la fișierele cu care lucrează. Denumirile variabilelor și procedurilor sunt foarte sugestive: creare_vector, sortare_vector, produs_matrice, adunare_matrice, listare_matrice și tot așa..
Capitolul 10,  de la paginile  200 - 215, intitulat Exerciții diverse, propune 5 exerciții cu texte sursă alăturate și 11 enunțuri cărora cititorul trebuie să le scrie texte sursă. Primul exercițiu cu text sursă dat de autori se referă la a verifica dacă un număr introdus de la tastatură este sau nu număr prim. Soluția este elegantă; se folosește operatorul mod. Al II-lea exercițiu se referă la produsul a două polinoame. Exercițiul al III-lea se referă la generarea de permutări,  cu n mai mic decât 7. Ultimul subprogram se referă la calculul unor indicatori statistici folosind date ce provin din vectori aleatori. Studenții de la Secția de Informatică Economică au terminat cursul de statistică matematică și știu ce este matricea de covarianță și selecția bernoulliană de volum specificat și de aceea ei sunt familiarizați cu textul sursă de la paginile 212 - 213. Sunt sigur că cititorul va aprecia calitatea textelor sursă PASCAL, care va deveni sursă de inspirație pentru el dacă dorește să scrie programe de calitate foarte bună.
Anexă: Noțiuni privind teoria grafurilor, paginile 216 - 219
În opinia mea, această carte este scrisă de oameni care știu meserie și care au cântărit bine ceea ce au pus în paginile ei pentru a-și atinge obiectivul, adică obținerea unui stil de programare eficient, căci așa cum se întâmplă și în poezie, unde un poet va reuși să fie și mai bun pe măsură ce citește poezie, în cazul programatorului, acesta devine din ce în ce mai bun dacă citește programe foarte bine scrise.




(21 noiembrie 2026)

Cartea Organizația virtuală de GHILIC-MICU și STOICA

Am în mână cartea referită prin:
Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - Organizația virtuală, Editura Economică, 2004, 302 pag, ISBN: 973-709-045-4
La paginile 297 - 302 se află bibliografia care include 105 titluri de lucrări publicate în intervalul 1973 - 2001. Autorii români sunt prezenți prin lucrarea lui Ion Traian ȘTEFĂNESCU din anul 2000, intitulată Tratatul elementar de drept al muncii. La nivelul anilor 2000 - 2004, subiectul întreprinderii virtuale era la începuturi și nu apăruseră în literatura autohtonă lucrări relevante.
Cartea are 7 capitole.
Capitolul 1, de la paginile 9 - 46, intitulat Cadrul funcțional al organizațiilor virtuale, este apreciat prin modul intuitiv de a porni demersul prezentării unor concepte extrem de complexe, căci organizația virtuală ia forme concrete de echipe virtuale, proiecte virtuale, organizații virtuale temporare, dar și de organizații virtuale permanente, care diferă unele de celelalte prin nivelul de utilizare TIC, prin durată, prin misiune, prin apartenența la grup și prin gradul de implicare. Figurile 1.1 - 1.9 sunt sugestive și ajută la înțelegerea aspectelor descrise în text. Știind preocupările unuia dintre autorii acestei cărți în zona analizei și proiectării sistemelor informaționale din întreprinderile clasice, am văzut că trecerea spre sistemele informaționale din organizația virtuală este abordată ținând seama de particularitățile acestui nou tip de organizații, iar soluția dată în figura 1.8 este realistă și eficientă. Am apreciat că organizația virtuală este privită ca sistem deschis, căci indiferent de natura obiectului muncii din organizația virtuală, ea rămâne conectată la societate numai datorită caracterului său deschis, dat de activitățile echipei virtuale.
Capitolul 2, de la paginile 47 - 94, intitulat Virtualizarea muncii, prezintă virtualizarea ca pe un proces complex, dinamic, evolutiv, care aduce schimbări radicale în raporturile dintre cei ce lucrează într-o organizație clasică, din moment ce se trece la lucrul de acasă, și care aduce schimbări fundamentale dacă este vorba de o organizație virtuală. Virtualizarea are ca efect crearea unui nou context legat de mediul de muncă în care apare izolarea, se schimbă esența locului de muncă, comunicarea în echipa virtuală capătă noi valențe, aspectul colaborativ se accentuează, eficiența muncii are alte modalități de a fi măsurată, iar proiectele capătă un rol special în a experimenta variante în procesul de virtualizare, până când sistemele se stabilizează. Am apreciat demersul autorilor, mai ales că au abordat subiectul de la simplu la complex, căci structurile organizaționale în noul context suportă schimbări dramatice, iar a munci nu mai înseamnă a da cu barosul, a da la lopată, ci a apăsa inteligent tastele unui calculator.
Capitolul 3, de la paginile 95 - 136, intitulat Aspecte manageriale, îl familiarizează pe cititor cu aspectele din zona managementului în noul context în care dispare atelierul sau secția sau biroul unde lucrează muncitori sau funcționari sau programatori, dispar uneltele, liniile de producție, fișetele cu dosare, telefoanele de pe birou, dispar solicitările de a merge la șef și dispar și dialogurile dintre salariați, dar în schimb fiecare membru al echipei și managerul au fiecare un calculator, și totul se rezumă la a schimba mesaje, la a lucra la calculator și la a comunica rezultate, tot sub formă de mesaje. Este adevărat că și în mediul virtual apar zone potențiale de conflict, figura 3.2, dar specificul relațiilor proprii telelucrului, figura 3.3, schimbă radical întregul context, cu efecte dramatice asupra managementului și numai acei manageri care au capacitatea de a face față schimbărilor structurale vor reuși. Managementul în mediul virtual este altceva și autorii definesc corect acest aspect.
Capitolul 4, de la paginile 137 - 166, intitulat Aspecte legislative, prezintă cum trebuie analizat contextul legislativ în noul context în care afacerile electronice definesc noi tipuri de muncă, în timp și spațiu, căci activitățile în organizația virtuală înseamnă altceva, duratele înseamnă altceva, efortul de a derula astfel de activități se măsoară altfel și tot așa. Noul context este analizat de autori și faptul că ei au studiat abordări din diferite țări arată deschidere spre o gândire flexibilă, în care criteriile de eficiență sunt dominante. Subcapitolul 4.4 este destinat legislației corespondenței electronice, iar acestui aspect i se acordă o importanță deosebită, căci schimbul de mesaje îmbracă în toate variantele de afaceri electronice elemente specifice corespondenței electronice, fără ca musai să fie vorba de e-mail. Capitolul 4.5, destinat muncii la domiciliu, citit azi, arată caracterul vizionar al autorilor, căci în anul 2004 lucrul la domiciliu la noi era o excepție, în timp ce în pandemie era un domeniu generalizat și așa a rămas și azi, căci ceea ce au descris autorii în acest subcapitol a devenit realitate acum.
Capitolul 5, de la paginile 167 - 220, intitulat Organizația virtuală și afacerile electronice, prezintă unele modele de afaceri electronice, în contextul definirii de strategii specifice, căci noul mod de a derula afaceri impune regândirea lor, figura 5.3 de la pagina 175. Sunt identificate 7 tipologii de strategii, paginile 173 - 183. În acest capitol apar 4 tabele care sintetizează foarte clar elemente definitorii pentru organizațiile virtuale și 18 figuri care dau raporturi între diferite componente, pentru a clarifica și mai bine ceea ce este prezentat în textele ce enumeră componente care apar în derularea de afaceri electronice.
Capitolul 6, de la paginile 221 - 250, Echipa virtuală, prezintă conceptul de echipă virtuală, în contextul în care încrederea joacă un rol esențial, dar există modalități în care managementul specific echipei virtuale are menirea de a aduce corecții pe măsură ce controlul identifică abateri față de ceea ce s-a stabilit inițial. Autorii alocă un spațiu important comunicării în cadrul echipelor virtuale, căci există mari diferențe în modul în care se comunică între cei ce formează o echipă virtuală și cei care formează o echipă de la un loc de muncă real, definit ca spațiu, ca obiective, ca persoane și mai ales ca interese personale. Sunt analizate dimensiunile spațiilor interpersonale, distanța interpersonală, unghiul de orientare, ocheadele și ipotezele, care luate toate în ansamblul lor schimbă modul în care echipa virtuală funcționează din moment ce managerul echipei este cel de care depinde intensitatea cooperării, colaborării și coordonării dintre membrii echipei, căci el definește totul și echipa funcționează exact cum acesta își dorește.
Capitolul 7, de la paginile 251 - 296, intitulat E-Learning, prezintă e-learningul ca o nouă abordare în educație, care este cu totul altceva decât mutarea mecanică în activitatea cu calculatorul a modului clasic de derulare a lecțiilor, așa cum se întâmplă cu lecțiile televizate sau prin utilizarea de fișiere cu texte și imagini, dublate din când în când de o voce care fie citește, fie face un rezumat, căci e-learning înseamnă utilizarea resurselor oferite de calculator și de multimedia în dezvoltarea de procese educaționale la distanță, în care elevul joacă un rol activ, ca element care se instruiește și este evaluat.
Autorii prezintă trăsăturile metodologiei Six Sigma și prezintă la nivel de detaliu definirea, măsurarea, analiza, îmbunătățirea, controlul, finalitatea, paginile 281 - 283. Subcapitolul 7.5 este destinat prezentării principiilor andragogice în e-learning, cu luarea în considerație a 6 motivații, pagina 290, de învățare rapidă, cu respectarea cerințelor de acoperire la un înalt nivel calitativ a cerințelor de asigurare a acelor elemente care permit acoperirea competențelor. Autorii sintetizează, pentru a oferi claritate demersului lor, multe dintre elementele specifice e-learningului în tabelele 7.1 - 7.4 de la paginile 266 - 271. 
Am recitit cu același interes cartea ca acum 22 de ani și mă gândesc că dacă societatea ar fi făcut doar 5% în intervalul 2004 - 2020, în pandemia de COVID-19 nu am mai fi orbecăit și nu ne-am mai fi speriat de întunericul în care ne aflam și am fi fost de o mie de ori mai eficienți în serviciile publice, în derularea activităților din școli și, mai ales, în relațiile dintre noi.
Bogdan și Marian mi-au fost studenți acum mulți ani și i-am remarcat la vremea studenției lor, iar prin tot ceea ce au făcut, au confirmat.
Bogdan GHILIC-MICU  a finalizat stagiul său doctoral în anul 1996 prin susținerea tezei de doctorat intitulate Informatizarea activității bursei de valori.
Marian STOICA a susținut teza de doctorat intitulată  Forme de muncă și activități în societatea informațională, în anul 2002.
Se vede că autorii au  avut preocupări în domeniul informaticii economice de top, iar cartea pe care am analizat-o aici confirmă că sunt doi cercetători valoroși, care abordează teme de mare actualitate pentru domeniul lor de interes.





(21 noiembrie 2026) 

Friday, November 20, 2026

Copilul Dragoș SÂRBU este o voce de mare viitor

Pe FACEBOOK circulă clipuri cu un băiețel pe nume Dragoș SÂRBU care interpretează cântece. 
Dragoș SÂRBU are voce puternică.
Dragoș SÂRBU are un timbru care-l deosebește de orice alt cântăreț.
Dragoș SÂRBU are dicție perfectă.
Dragoș SÂRBU are ureche muzicală deosebită.
Dragoș SÂRBU are stilul lui de interpretare.
Dragoș SÂRBU deja are interpretări de referință.
Din ceea ce este pus pe rețele de socializare, rezultă că Dragoș SÂRBU este capabil să susțină un recital. El cântă chiar la evenimente, ceea ce pentru un interpret este un act temerar, căci trebuie să țină o sală, să realizeze un adevărat moment artistic. El a concurat și la concursul Maria APOOSTOL .
Dragoș SÂRBU este o mică vedetă la el acolo, unde trăiește și din muzică face bani.


(20 noiembrie 2026)

Thursday, November 19, 2026

Lumea vrea o voce unică a UE

Îmi aduc aminte de un nene care conducea o instituție și au venit la el niște slugi să discute diverse. Nenea, le-a zis că pentru a discuta are nevoie de un ins, nu de o turmă, căci nu are cum să se înțeleagă cu turma. Mi s-a părut cam straniu și după plecarea slugilor, am stat de vorbă cu nenea și mi-a explicat ce și cum. Avea dreptate omul, căci el ar fi fost unul și turma ar fi fost formată din prea mulți, care fiecare ar fi avut ideile lui și ar fi ieșit o mare hărmălaie. Ieri, Xi JINPING, Donald TRUMP și Vladimir PUTIN,  s-au întâlnit la  Shenzhen. Dacă Europa dorește să fie luată în considerare, trebuie să aibă un singur lider ales legitim și dacă toată lumea îl știe pe respectivul, Europa va fi invitată. Nimeni nu vrea repetarea celor din povesytea mea de început. Europa dacă dorește să fie un actor recunoscut, trebuie să aibă o singură voce care să vorbească în numele ei.
O orchestră are un singur dirijor.
O mașină este conducă de un singur șofer.
Teza de doctorat este a unui singur autor.

(19 noiembrie, 2026)

Profesorul universitar Ioan ANDONE


Ioan ANDONE s-a născut la data de 01-11-1947.
În intervalul 1954 - 1961, Ioan ANDONE a fost elev de școală generală.
În intervalul 1961 - 1965, Ioan ANDONE a fost elev de liceu.
În intervalul 1967 - 1971, Ioan ANDONE a fost student la Facultatea de Științe Economice de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
În intervalul 1971 - 1972 (echivalent studiilor postuniversitare/masterale de specializare), Ioan ANDONE a urmat cursuri de specializare postuniversitară (Analiza și Proiectarea Sistemelor Informatice Economice) la Institutul Central pentru Conducere și Informatică din București.
În intervalul septembrie - decembrie 1977 a urmat un program de specializare (Management by Computers) la University of Pittsburgh, Graduate School of Business, SUA.
În intervalul 1974 - 1985, Ioan ANDONE a derulat un stagiu doctoral la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și în 1985 a susținut cu succes teza de doctorat.
În intervalul 1971 - 2013, Ioan ANDONE a ocupat următoarele poziții didactice și universitare în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași:
În intervalul 1971 - 1974, Ioan ANDONE a fost asistent universitar.
În intervalul 1974 - 1991, Ioan ANDONE a fost lector universitar.
În intervalul 1991 - 1994, Ioan ANDONE a fost conferențiar universitar doctor.
Din anul 1994, Ioan ANDONE este  profesor universitar.
Ioan ANDONE a scris lucrări referite prin:
Ioan ANDONE - Inteligența artificială și sisteme expert în contabilitate, Editura Moldova, Iași, 1992, 
Ioan ANDONE, Alexandru ȚUGUI - Baze de date inteligente în managementul firmei, Editura Dosoftei, Iași, 1997, [nr. pag.] p., ISBN: 973-9435-50-1.
Ioan ANDONE, Alexandru ȚUGUI - Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanțe, bănci și marketing, Editura Economică, București, 1999, 432 p., ISBN: 973-590-198-6. 
Ioan ANDONE - Sisteme inteligente hibride: teorie, studii de caz pentru aplicații economice: ghidul dezvoltatorului, Editura Economică, București, 2002, 316 p., ISBN: 973-590-653-8.
Ioan ANDONE - Probleme și provocări economice ale tranziției, Editura Expert, București, 2009, 230 p., ISBN: 978-973-618-202-0.
Ioan ANDONE, Iuliana Eugenia GEORGESCU (coord.) - Cercetarea avansată în contabilitate, Editura Wolters Kluwer, București, 2010, [nr. pag.] p., ISBN: 978-606-8201-18-4.
Robert J. MOCKLER, Dorothy G. DOLOGITE, Alexandru Al. ȚUGUI, Ioan ANDONE - Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie: metodologie şi studii de caz, Editura Economică, București, 2001, 416 pag., ISBN: 973-590-489-6
Profesorul universitar Ioan ANDONE a coordonat teze de doctorat ale unor tineri valoroși precum: Ionela BĂCĂIN, Romică ADAM, Lăcrimioara TOMA.
Am avut ocazia să-l întâlnesc pe profesorul Ioan ANDONE ori de câte ori mergeam la conferințele științifice pe probleme de informatică economică organizate de Catedra de Informatică Economică de la FEAA din Universitatea A. I. CUZA, unde mergeam cu mare interes, pentru că acolo era locul unde aveam să cunosc oameni deosebiți și să particip la dezbateri unde erau abordate probleme de mare actualitate pentru domeniul meu de interes.
Am colaborat cu profesorul Ioan ANDONE în comisii de evaluare a tezelor de doctorat și mi-a făcut o deosebită plăcere să discut cu el de fiecare dată despre rezultatele cercetărilor sale în domeniul Inteligenței Artificiale aplicate în economie.
Am citit cu mare interes articolele publicate de Ioan ANDONE în revista Informatica Economică, articole referite prin:
Ioan I. ANDONE, Vasile-Daniel W. PĂVĂLOAIA - Outsourcing the Business Services, Informatica Economică, vol. 14, no. 1, 2010, pag: 163 - 171, ISSN 1453-1305; EISSN 1842-8088
Ioan I. ANDONE - Measuring the Performance of Corporate Knowledge Management Systems, Informatica Economică, vol. 13, no. 4, 2009, pag: 24 - 31, ISSN 1453-1305; EISSN 1842-8088
Ioan I. ANDONE - Principles of Multimedia News Systems for Business Applications, Informatica Economică, vol. 13, no. 3, 2009, pag: 18 - 25, ISSN 1453-1305; EISSN 1842-8088
Ioan I. ANDONE, Vasile-Daniel W. PĂVĂLOAIA - Developing Performance-Centered Systems for Higher Education, Revista Informatica Economică, vol. 11, nr. 3, 2007, pag: 26 - 30, ISSN 1453-1305; EISSN 1842-8088.
Profesorul Ioan ANDONE a fost mulți ani o prezență specială la lucrările unor secțiuni ale Conferinței Internaționale de Informatică Economică, organizată de asociația profesională INFOREC și de Catedra de Informatică Economică din ASE.
Profesorului Ioan ANDONE i-a fost acordată Diploma și Medalia Grigore MOISIL de către asociația profesională INFOREC și Catedra de Informatică Economică din ASE, ca recunoaștere a meritelor sale deosebite în dezvoltarea și promovarea învățământului superior de informatică economică din țara noastră.






(19 noiembrie 2026) 
x

CNA doarme?

 CNA înseamnă Consiliul Național al Audiovizualului, adică un fel de cenzură absurdă bolșevică, pentru ca statul să țină în lesă televiziunile. Pe mine nu mă interesează dacă CNA mustră, amendează, suspendă sau închide televiziuni, ci mă interesează că doarme în bocanci. Avem de 4 ani un război la granită. Tot felul de drone fac propăd la Galați și în port la Constanța, a fost pe 18 în miez de noapte, la 2:50 cutremur de 5,7 grade pe scara RIKHTER și televiziunile de știri au vorbit de evenimente nu la 10 minute de la producere, nici la 2 ore, ci ca femeile lehuze când s-au trezit ele din somn.

În mod normal, de ani buni, CNA trebuia să oblige televiziunile să aibă un serviciu de permena=ență care să preia știrile dela marile evenimente și fără să fie alarmiste sau negativiste din cauză de rating, să le anunțe la rece, ca populația să fie informată, căci știrea despre cutremur, știrea despre drone sunt știri și nu violurile, crimele, actele de violență juvenilă, hărțuielile, accidentele descrie cu luxul criminal de amănunte, din care omul nu învață nimic. Deci CNA, iei, bre, măsuri?


(19 noiembrie 2026)

Mari informaticieni de demult ai Institutului Politehnic din Timișoara

Istoria informaticii din România trebuie să consemneze realizările de excepție ale informaticienilor de demult de la Institutul Politehnic din Timișoara, dintre care enumăr aici pe cei care au participat la construirea calculatorului MECIPT sau au creat contextul de a se ajunge la această importantă realizare:
Ionel MUNTEANU
Iosif HARTMANN
Gavril GAVRILESCU
Alexandru CIORTAȘ
Mircea FILDAN
Victor MEGHEȘAN
Ioan NAFORNIȚĂ
Ilie OPREA
Ion MIHĂESCU
Ana-Eva GAVRILESCU
Alexandru ROGOJAN
Gheorghe SILAȘ
Wilhelm LÖWENFELD
Vasile BALTAC
Dan FARCAȘ
Unii dintre ei au scris cărți de informatică, dar cei mai mulți au participat cu eforturi deosebit de mari, la dezvoltarea informaticii românești și numele lor se regăsesc în cărțile de istorie ale informaticii de la noi




(19 noiembrie 2026)

Cartea Sisteme informaționale pentru afaceri coordonată de profesorii OPREA, AIRINEI, FOTACHE

Am acum în mână cartea scrisă de OPREA, AIRINEI, FOTACHE, referită prin:
Dumitru OPREA, Dinu AIRINEI, Marin FOTACHE (coordonatori) - Sisteme informaționale pentru afaceri, Editura Polirom, Iași, 2003, 391 pag., ISBN: 973-681-114-X
Autorii  sunt specificați în dreptul fiecărui capitol. Aceștia sunt: Dumitru OPREA, Marin FOTACHE, Ana GRAMA, Maria FILIP, Mircea GEORGESCU, Gabriela MEȘNIȚĂ, Ioan ANDONE, Adrian MUNTEANU, Daniela RUSU, Jan VANTHIELEN, Tudorel FĂTU, Florin DUMITRIU, Iulian OPREA, Luminița FÂNARU, Cătălin STRÂMBEI, Liviu Gabriel CREȚU, Adrian MUNTEANU, Valerică GREAVU-ȘERBAN, Doina FOTACHE, Dinu AIRINEI, Alexandru ȚUGUI.
Cartea are două părți. 
Prima parte are 9 capitole.
A doua parte are 9 capitole.
Când am luat în mână cartea Sisteme informaționale pentru afaceri și am citit-o, mi-am adus aminte de volumele imense pe care mi le-a dat prietenul meu, doctorul Dumitre BURNEA, volume scrise de niște celebri medici americani, care scriau despre niște boli și despre tratamente; m-am minunat cum coordonatorii acelor volume au reușit:
- să reunească un colectiv atât de numeros,
- să structureze volumele pe capitole echilibrate,
- să asigure minimizarea redundanței,
- să obțină o lucrare unitară și omogenă,
- să garanteze un nivel calitativ de excepție.
Am citit cartea cu mare interes și mi-am dat seama că experiența profesorilor Dumitru OPREA, Dinu AIRINEI, Marin FOTACHE și colaborările lor anterioare cu cei pe care i-au cooptat să lucreze la elaborarea cărții au fost factorii esențiali în asigurarea nivelului de calitate, a omogenității, a echilibrului și a gestionării redundanței.
Cartea Sisteme informaționale pentru afaceri are 18 capitole.
Capitolul  1, de la paginile  11 - 19, intitulat  O taxonomie a sistemelor informaționale,  îi oferă profesorului Dumitru OPREA prilejul abordării  sistemelor informaționale în raport cu rolul lor în conducerea organizațiilor economice, organizate pe niveluri de execuție, tactice, strategice, ceea ce duce la diferențierea acestor sisteme în raport cu 16  criterii, așa cum rezultă în expunerea de la paginile 16 - 18.
Capitolul  2, de la paginile  20 - 56, intitulat  Despre sistemică și cibernetică,  clarifică o serie de concepte acceptate în ziua de azi de către unii, fără ca aceștia să fi intrat în profunzime. Autorul se ocupă de sisteme și sistemică, de caracteristicile sistemelor, de evaluarea sistemelor. Face diferență între abordarea analitică și abordarea sistemică a oricărei probleme, tabelul 2 de la pagina 33, realizat după De ROSNAY. Figura 2 de la pagina 35 identifică diferențele dintre demersul științific și cel sistemic. Clasificarea sistemelor după complexitate, unde omul este pe nivelul al VII-lea, duce către o abordare unitară a sistemelor, iar abordarea cibernetică oferă o nouă deschidere spre tratarea sistemelor informaționale în cheia sistemelor cu dublu feedback.
Capitolul  3, de la paginile  57 - 63, intitulat  Sisteme informaționale pentru afaceri mici și mijlocii,  prezintă cu claritate ce înseamnă o afacere mică sau mijlocie, pentru a o diferenția de marile afaceri, care înseamnă cu totul altceva.  Având în vedere faptul că pentru IMM-uri sunt realizate soluții informatice customizabile, autoarele capitolului, ANA GRAMA și Maria FILIP, arată că astfel de produse software există și se utilizează, exemplificând prin MEGEFIMM, CIEL, EXMAN, WizCount, în condițiile în care și la noi firme mai mici de software au realizat produse bune pentru gestiunea contabilă din IMM-uri, la prețuri excelente și cu asistență tehnică la parametrii cei mai ridicați.
Capitolul  4, de la paginile  64 - 90, intitulat  Date, informații, cunoștințe,  este un capitol pe care îl consider clasic din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, autorul Marin FOTACHE  oferă cu claritate detalii legate de date, de informații și despre cunoștințe, în contextul existenței de mesaje, de canale și de probabilități de producere a evenimentelor, care conduc spre entropia sistemelor și măsurători ale acesteia, pagina 66. În al doilea rând, autorul face raportări la un context mai larg, căci există o legătură între filosofie și știința informației. La pagina 76, autorul vine și cu o abordare mai practică, din moment ce pune în corespondență datele cu cuvinte și cu numere, informațiile cu propoziții, inteligența cu reguli, cunoașterea cu combinații între date, informații și reguli, ca în final să considere că înțelepciunea este o bază de cunoștințe combinate. Figura 2 de la pagina 77 este extrem de interesantă. Bibliografia utilizată scoate în evidență efortul autorului de a asigura omogenitate întregii abordări.
Capitolul  5, de la paginile  91 - 110, intitulat  Piețele electronice și neteconomia,  abordează problematica în care economia este dominată de informația care se obține pe nenumărate canale, dar rețelele de calculatoare sunt cele care facilitează existența canalelor și funcționarea de calculatoare interconectate; figura 1 de la pagina 93 este deosebit de sugestivă în legătură cu transformările din economie. Traseul parcurs de date, care devin informații, mai apoi cunoștințe, care duc spre înțelegere și în final spre înțelepciune, figura 3 de la pagina 95,  punctează clar traiectoria pe care o va parcurge omenirea în general și sistemele informaționale în particular, după ce au apărut calculatoarele și acum, după ce inteligența artificială face ravagii.
Capitolul  6, de la paginile  111 - 126, intitulat  E-Business - agonie și extaz,  după ce se face o trecere în revistă a comerțului electronic, definește conceptul de comerț electronic, care este analizat din perspectiva utilizatorilor, a afacerilor, a furnizorilor de tehnologie și a instituțiilor guvernamentale. În acest capitol sunt clarificate laturile afacerilor electronice din perspectiva informaticienilor, din moment ce afacerile electronice nu mai sunt o opțiune (pagina 121).
Capitolul  7, de la paginile  127 - 148, intitulat  Sisteme inteligente: o provocare pentru cercetarea de specialitate,  realizează o abordare a inteligenței artificiale din unghiul dezvoltării de sisteme informaționale pe diferite niveluri de integrare a componentelor acesteia, pornind de la sistemele expert și ajungând la sistemele inteligente hibride (tabelul nr. 2 de la paginile 143 - 144) și la sistemele inteligente integrate (tabelul 3 de la paginile 145 - 146). Autorul acestui capitol, profesorul ANDONE, este recunoscut în lumea informaticii economice pentru cercetările sale în domeniul aplicabilității inteligenței artificiale în economie.
Capitolul  8, de la paginile  149 - 169, intitulat Probleme actuale ale securității în sistemele informaționale, după ce prezintă cele 7 generații de securitate, trece la analiza particularității securității informatice și identifică o serie de modele de asigurare a securității informatice. Tabelul 1 de la paginile 158 - 160 prezintă schema de clasificare a informației, de la informația publică până la cea secretă. Tabelul 2 prezintă un dicționar de specialitate. Autorii sunt convingători și ei spun clar care sunt soluțiile de asigurare a nivelului optim de securitate într-un sistem informațional și amintesc de costurile pe care le ridică implementarea de subsisteme de securitate eficiente.
Capitolul  9, de la paginile  170 - 188, intitulat  Câteva considerații privind curricula specializării Informatică Economică și studiile de tip Master Sisteme Informaționale pentru Afaceri,  prezintă concret în ce constă acest tip de Master, iar tabelul 2 de la paginile 181 - 182 vine să concretizeze ceea ce autorii au definit anterior despre cadrul în care viitorii specialiști vor lucra în economia reală.
Capitolul 10, de la paginile  189 - 209, intitulat  Clasic și actual în analiza și proiectarea sistemelor informaționale,  prezintă o serie de abordări în care sunt luate în considerare orientarea pe funcții, orientarea pe proces,  orientate spre informații și metode orientate obiect. Un loc aparte este acordat instrumentelor CASE, iar tabelul 1 de la paginile 198 - 199 arată avantajele și dezavantajele utilizării acestora. Se arată rolul important al standardizării, lucru mai puțin acceptat de proiectanții de sisteme informaționale, deși standardizarea este fundamentul interoperabilității acestor sisteme. 
Capitolul 11, de la paginile  210 - 223, intitulat  Tendințe în ingineria programării,  abordează problematica ingineriei programării în contextul dezvoltării de sisteme informatice pentru afaceri și comentează programarea structurată, programarea modulară, programarea orientată pe obiecte, în contextul dezvoltării de aplicații software de mare complexitate, în ideea dezvoltării rapide de aplicații - RAD, urmărind și ciclul de viață al acestor aplicații. Apreciez consistența în abordarea conceptului de reutilizare, ca bază a economiei de muncă vie în industria software.
Capitolul 12, de la paginile  224 - 276, intitulat  Baze de date - între orientări teoretice și piața dezvoltării de aplicații,  prezintă multe dintre aspectele ce trebuie reținute despre bazele de date. Apreciez foarte mult la acest capitol concentrarea pe ideea că a lucra cu baze de date înseamnă a proiecta baze de date și a dezvolta produse software proprii. Mi-au plăcut foarte mult secvențele de texte sursă pentru că ele au devenit reflectare clară a celor expuse de autorii Marin FOTACHE, Cătălin STRÂMBEI și Liviu Gabriel CREȚU în construirea de soluții concrete pentru rezolvarea de probleme folosind diferite SGBD-uri. Schemele oferite de autori în figurile 1 - 8 clarifică multe dintre elementele specifice demersului întreprins în acest capitol, scris de niște adevărați programatori de baze de date.
Capitolul 13, de la paginile  277 - 287, intitulat  Evoluția rețelelor de calculatoare,  are la bază o serie de informații sistematizate în tabelele 1 - 3 de la paginile 282 - 284 pentru a prezenta sistematizat elementele esențiale legate de rețelele de calculatoare și pentru a evidenția viabilitatea lor în contextul expansiunii informaticii în societate. Apreciez maniera în care autorii MUNTEANU și GREAVU-ȘERBAN văd rețeaua de calculatoare ca pe un proiect care parcurge toate etapele până la implementare.
Capitolul 14, de la paginile  288 - 307, intitulat  Groupware. Metodologii și instrumente pentru lucrul colaborativ,  este o sinteză efectuată de profesoara Doina FOTACHE asupra domeniului groupware, pornind de la istoricul conceptului, urmată de evoluția și de revoluția lui. Se definește conceptul, se stabilește raportul lui cu sistemul informațional. Se prezintă terminologia specifică acestui concept în tabelul 1 de la paginile 293 - 294. Sunt abordate caracteristicile acestui concept, care-l fac să fie altceva în raport cu tot ce se știe în domeniu și care-i dau aplicabilitatea. Se prezintă produsul Lotus Notes pentru lucrul în echipă.
Capitolul 15, de la paginile  308 - 321, intitulat  Depozite de date,  prezintă caracteristicile depozitelor de date și se realizează o comparație a depozitelor de date cu bazele de date, evidențiind diferențele, într-un mod sugestiv, ca în tabelul 1 de la paginile 310 - 311. Pentru a fi convingători, autorii AIRINEI și DOSPINESCU oferă în figura 3 de la pagina 315 schema unui depozit de date pentru vânzări. Figura 4 de la pagina 316 prezintă schema fulg pentru vânzările firmei ALFA S.A.
Capitolul 16, de la paginile  322 - 362, intitulat  Abordări conceptuale privind produsele informatice pentru sistemul informațional contabil,  prezintă particularitățile sistemelor informatice pentru contabilitate. Este vorba aici de o abordare elaborată, folosind componentele subsistemului informațional contabil - SIC, văzut ca o componentă esențială a sistemului informațional al întreprinderii, figura 3 de la pagina 334. Schema de la pagina 342 prezintă SIC integrat, cu informații care provin de la clienți și de la furnizori, dar și din derularea proceselor de producție, alături de fluxurile contabile.
Capitolul 17, de la paginile  363 - 375, intitulat  Piața mega-aplicațiilor economice ERP,  prezintă conceptul de Enterprise Resource Planning - ERP și o serie de astfel de produse precum SAP, PeopleSoft, SCALA, SIVECO CROS, Transart Bit Software - Socrate, dar și utilizarea ERP în țara noastră.
Capitolul 18, de la paginile  376 - 391, intitulat  Managementul proiectelor în era informațională,  prezintă pe cele 7 subcapitole probleme legate de comunicarea și colaborarea la nivelul organizației, în vederea realizării sistemului informațional văzut ca proiect, derulat în toate etapele prin folosirea de produse program specializate, produse care sunt accesibile managerilor de proiecte.
Apreciez că lucrarea este o reușită în adevăratul sens al cuvântului și mă duce la gândul că și la noi se coagulează echipe omogene din toate punctele de vedere, care, cu un management adecvat, realizează lucrări științifice valoroase, așa cum este lucrarea de față.
Fiecare capitol al cărții are propria-i bibliografie și analiza amănunțită a fiecărei bibliografii evidențiază faptul că autorii au publicat articole, cărți sau au prezentat comunicări la conferințe științifice cu teme pe care le analizează în capitole, ceea ce este un lucru extrem de important. Îmi aduc aminte că prima dată am văzut așa ceva la o carte elaborată acum mulți ani de un grup de cercetători de la Institutul de cibernetică din Kiev, unde autorii, înainte de a scrie o carte, publicaseră articole strict legate de tema cărții, lucru pe care și eu am visat să-l fac cândva.

(19 noiembrie 2026)

Tuesday, November 17, 2026

Profesorul universitar Dinu AIRINEI de la Universitatea Al. I. CUZA din Iași

Dinu AIRINEI este născut la data de 01-09-1954. 

În intervalul 1969 - 1973, Dinu AIRINEI a fost elev la Liceul Economic  Suceava. 

În intervalul 1974 - 1978, Dinu AIRINEI a fost student la Facultatea de Științe Economice, specializarea Finanțe-Contabilitate, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. 

În intervalul 1990 - 1997, Dinu AIRINEI  a derulat un stagiu doctoral, finalizat prin susținerea cu succes a tezei referite prin:

Dinu AIRINEI - Sisteme expert generalizabile în activitatea financiar-contabilă, ASE, București, 1997, 259 pag.

Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Mihai RISTEA, de la Academia de Studii Economice din București. 

În intervalul 1982 - prezent, Dinu AIRINEI a ocupat următoarele poziții didactice:

În intervalul 1982 - 1990, Dinu AIRINEI  a fost asistent universitar la Catedra de Contabilitate, Informatică de Gestiune și Analiză Economică, Facultatea de Științe Economice, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

În intervalul 1990 - 1998, Dinu AIRINEI a fost lector universitar.

În intervalul 1998 - 2000, Dinu AIRINEI  a fost conferențiar universitar.

Din anul 2000, Dinu AIRINEI este profesor universitar la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași).

În 1997, Dinu AIRINEI a susținut teza de doctorat referită prin:

Dinu AIRINEI - Sisteme expert generalizabile în activitatea financiar-contabilă, Academia de Studii Economice din București, 1997, [nr. pag. neprecizat în arhiva publică / 252 p. în ediția publicată].

Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar [Prenume NUME – informație nepublicată în CV-ul oficial; se poate completa din arhiva ASE București]. [1, 2]

(Notă privind abilitarea: Dinu AIRINEI a dobândit dreptul de conducere de doctorat anterior introducerii examenului național de abilitare prin Legea Educației Naționale nr. 1/2011, motiv pentru care nu a susținut o teză de abilitare.) [1]

Dinu AIRINEI a scris lucrări referite prin (selecție de volume cu date bibliografice complete și ISBN):

Dinu AIRINEI - Sisteme expert în activitatea financiar-contabilă, Editura Junimea, Iași, 1997, 252 pagini, ISBN: 973-37-0282-X.

Dinu AIRINEI - Depozite de date, Editura Polirom, Iași, 2002, 200 pagini, ISBN: 973-681-131-X.

Dumitru OPREA, Dinu AIRINEI, Marin FOTACHE - Sisteme informaționale pentru afaceri, Editura Polirom, Iași, 2002, 391 pagini, ISBN: 973-681-114-X.

Dinu AIRINEI, Maria FILIP, Ana GRAMA, Marin FOTACHE, Florin DUMITRIU, Alexandru ȚUGUI - Medii de programare, Editura Sedcom Libris, Iași, 2002, 408 pagini, ISBN: 973-8028-88-4.

Dinu AIRINEI, Doina FOTACHE, Mircea GEORGESCU, Luminița FÂNARU - Introducere în informatica economică. Concepte de bază. Hardware. Software. Structuri de date și de prelucrare, Editura Timpul, Iași, 2001, 300 pagini, ISBN: 973-8003-84-6.

Dinu AIRINEI - Instrumente software pentru afaceri, Editura Sedcom Libris, Iași, 2007, 250 pag., ISBN: 978-973-670-223-5

Dinu AIRINEI, Tudorel FĂTU, Doina FOTACHE, Mircea GEORGESCU, Ana GRAMA - Tehnologii informaționale pentru afaceri, Editura Sedcom Libris, Iași, 2006, 414 pag.,  ISBN: 973-670-202-2

Dinu AIRINEI, Octavian DOSPINESCU, Adrian HUIBAN - Aplicații practice cu sisteme OLAP și depozite de date, Editura Sedcom Libris, Iași, 2008, 282 pagini, ISBN: 976-973-670-280-8.

Dinu AIRINEI, Octavian DOSPINESCU, Diana GENETE, Daniela POPESCUL - Modele de aplicații practice în Microsoft Excel și Microsoft Access, Editura Sedcom Libris, Iași, 2007, 409 pag.,  ISBN: 978-973-670-228-0

Dinu AIRINEI - Instrumente software pentru afaceri: teste grilă, Editura Sedcom Libris, Iași, 2007, 114 pag.,  ISBN: 978-973-670-239-6

Dinu AIRINEI, Ana GRAMA, Doina FOTACHE, Mircea GEORGESCU, Adrian MUNTEANU, Octavian DOSPINESCU, Daniela POPESCUL, Vasile Daniel PĂVĂLOAIA - Tehnologii informaționale aplicate în organizații, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014, 304 pagini, ISBN: 978-606-714-058-3. 

Profesorul universitar Dinu AIRINEI a coordonat teze de doctorat ale unor tineri valoroși precum: Daniel HOMOCIANU, Valentin RADU, Florin RADU, Dora-Anca BERȚA, Delia Sorana VARVARA (MITYKO). 

În intervalul 1998 - 2000, Dinu AIRINEI a fost șef al Catedrei de Informatică Economică.

În intervalul 2008 - 2016, Dinu AIRINEI a fost decan al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor. 




(18 noiembrie 2026) 

Digitalizarea jalnică

Este un nou concept generat în spațiul mioritic, conform căruia procesul de digitalizare este:
- incomplet,
- superficial,
- nestandardizat,
- primitiv,
- complicat,
- încâlcit,
- nefiresc,
- artificial,
- nefocusat.
Înseamnă că fiecare se crede mare specialist în digitalizare și derulează acest proces după cum îl taie capul, fără a înțelege că digitalizarea însemnă:
- eficiență,
- grup țintă, 
- maximizarea satisfacției cetățenilor,
- profesionalism,
- standardizare,
- lucru în timp real,
- abordare completă.
Să iau doar un exemplu simplu. Existența CV-urilor și a listelor de lucrări în mediul academic, numit astfel pompos și fără acoperire, din moment ce distinșii profesori nu au nici CV-uri și nici liste de lucrări standardizate. Este comic, dar așa este. 
Fără a fi vorba de un minim de sistematizare, atunci când se compune conținutul digital la capitolul DESPRE NOI, indiferent despre cine ești e vorba, de la portal la portal există diferențe atât de mari, încât concluzia care se desprinde este că fiecare face exact ce-i bubuie capul. Acum, când caut să scriu despre cărțile de informatică de demult, mă izbesc de faptul că digitalizarea în biblioteci este undeva după anul 1993, că procesul este mult prea lent și fiecare bibliotecă are sistemului ei de acces la catalogul online, iar fișa este atât de diferită de la bibliotecă la bibliotecă, încât se vede clar că ministerul educației nu a gestionat câtuși de puțin procesul de digitalizare din curtea sa.


(18 noiembrie 2026)

Cartea Programarea în ASSEMBLER de SOMNEA și VLĂDUȚ

Am în mână cartea referită prin:
Dan SOMNEA, Teodor VLĂDUȚ - Programarea în ASSEMBLER, Editura Tehnică, București, 1992, 328 pag., ISBN: 973-31-0455-8.
Cartea are 18 capitole, 5 anexe și un index alfabetic.
Capitolul  1, de la paginile  5 - 7, intitulat  Introducere, prezintă obiectivul lucrării, bazat pe experiența de programatori a autorilor, în contextul în care un limbaj de asamblare este un limbaj de mare dificultate.
Capitolul  2, de la paginile  8 - 15, intitulat  Un exemplu simplu de program scris în limbajul de asamblare, prezintă un text  sursă destinat adunării a două valori, folosind o procedură numită adsub care se apelează prin call adsum. Autorii intră abrupt în prezentarea limbajului, pentru a arăta marile disponibilități ale acestuia de a accesa toate resursele unui calculator, exact așa cum dorește programatorul, respectând niște reguli foarte clare. Textul acestui program numit simplu, dar care nu este deloc simplu, are foarte multe comentarii lămuritoare. Apreciez faptul că autorii preiau direct listingul obținut de la calculator, ceea ce dă garanția că programul lor este corect și că preluarea de către cititorul cărții a acestui text duce exact la rezultatele analizate de SOMNEA și VLĂDUȚ în carte. Autorii și-au propus să ofere mai multe variante pentru soluționarea problemei, singurele elemente  comune se referă la denumirea procedurii și la denumirea operanzilor. În opinia mea, acest capitol este testul tenacității, căci numai cine nu se sperie de vastitatea resurselor limbajului de asamblare are curajul să meargă mai departe și să aprofundeze.
Capitolul  3, de la paginile  16 - 32, intitulat  Tipuri de date și reprezentările acestora, demarează cu elemente foarte precise și aici mă refer la reprezentările la nivel de biți a tipurilor de date, căci un șir de biți are exact semnificațiile pe care le dau programatorii, căci totul depinde de contextul pe care programatorii îl construiesc. În opinia mea, cine nu acordă atenția cuvenită figurii 3.1 să nu continue cu studiul limbajului de asamblare, căci pierde vremea degeaba. Tot aici se discută despre registre și trebuie bine fixate registrele AX, BX, CX, DX, SI, DI, SP și BP, respectiv registrele CS, DS, ES și SS.
Programatorul assembler, pentru că este un programator special, face diferența între adresă relativă, adresă absolută, adresa de bază a segmentului, deosebește deplasarea  de adresă și știe să facă tot felul de calcule pentru a-și localiza corect operanzii, indiferent de modul de adresare folosit în instrucțiunile executabile din secvențele lui de program scris în limbajul de asamblare. Ca să ne dăm seama cum stau lucrurile, programatorul assembler trebuie să știe la nivel de biți registrul indicatorilor de condiție, dacă dorește ca execuția oricărei secvențe de program să-i stea la degetul lui cel mic. Programatorul assembler trebuie să știe modurile de adresare prezentate de SOMNEA și VLĂDUȚ în tabelele 3.3  și 3.4.
Subcapitolul 3.6 este destinat familiilor de instrucțiuni și dacă programatorul assembler insistă ceva mai mult pe instrucțiunile call, ret și jmp, va vedea că programarea structurată este doar o iluzie frumoasă, din moment ce schimbarea caracterului secvențial al instrucțiunilor înseamnă adunare de conținut de registru cu deplasări, orice s-ar spune.
Capitolul  4, de la paginile  33 -  34, intitulat  Componentele sistemului de operare DOS standard, trebuie citit pur și simplu, căci un rezumat nu este posibil să se facă.
Capitolul  5, de la paginile  35 - 68, intitulat  Alcătuirea unui program, prezintă  conceptul de linie sursă, conceptul de etichetă, conceptul de mnemonic al instrucțiunii, conceptul de operanzi și modul de a insera comentariile, atât de necesare în textele sursă, al căror conținut se uită prea repede de către programatori, iar uitarea înseamnă pierdere de timp în procesul de mentenanță. Figura 5.1 preia programul de adunare a două numere folosind procedura adsub, iar extensia la însumarea mai multor numere este dată în listingul din figura 5.2, fără a mai folosi un subprogram. Programatorul assembler trebuie să insiste asupra expresiilor de calcul de adrese de la pagina 47. De asemenea, el trebuie să insiste pe formatele datelor, paginile 53 - 60. Masivele unidimensionale sunt prezentate  la paginile 50 - 51.
Capitolul  6, de la paginile  69 - 84, intitulat  Structuri complexe de date, îl convinge pe programatorul assembler că definirea structurii neomogene de tip articol cu directivele STRUC - ENDS este doar începutul, căci adresarea indirectă deja dă posibilitatea construirii a tot felul de structuri de date, iar masivul de structuri este deja ceva comun, floare la ureche cum s-ar zice. Textele sursă de la paginile 73 - 79 sunt relevante.
Capitolul  7, de la paginile  85 - 103, intitulat  Considerații referitoare la unele instrucțiuni, vine cu detalii relevante pentru instrucțiunile aritmetice ADC, ADD, SUB, CBW, CWD, MUL, INC, DEC, dar și utilizarea operatorilor logici AND, OR, XOR, NOT, TEST, a operatorilor pentru rotație și pentru deplasare la nivel de biți. Trebuie studiate cu mare atenție paginile 97 - 103, pentru a înțelege cum stă treaba cu instrucțiunile de salt și cu cele de ciclare, pentru a nu mai fi propagate elemente de folclor când este vorba de lucruri extrem de riguroase.
Capitolul  8, de la paginile  104 - 108, intitulat  Subprograme (proceduri), înseamnă pentru programatorul assembler înțelegerea modului în care are loc transferul parametrilor de la programul apelator către subprogramul apelat. Îmi amintesc că în vremurile în care predam Limbaje de asamblare studenților de la Secția de Informatică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, am avut ocazia să-l cunosc pe studentul Marius VETRICI, care a dat un răspuns fabulos legat de acest subiect și, din acea clipă, am hotărât în sinea mea că Marius va fi doctorandul meu. Așa a și fost, iar el a derulat un stagiu finalizat cu o teză strălucitoare. Subcapitolul 8.2 este fundamental în legătură cu transmiterea parametrilor.
Capitolul  9, de la paginile  109 - 113, intitulat  Operații de intrare/ieșire, este capitolul care îl familiarizează pe programatorul assembler cu acele elemente care concretizează munca, pentru că, dacă un program nu afișează ceva, acel program nu există din punctul de vedere al beneficiarului. Textul sursă de la paginile 109 - 110 are rolul de a deschide apetitul programatorului pentru exprimarea cu mesaje către beneficiar.
Capitolul 10, de la paginile  114 - 123, intitulat  Instrucțiuni pentru adresarea șirurilor, a oferit posibilitatea autorilor cărții să arate cum se manipulează șirurile de caractere, căci un șir de caractere înseamnă orice într-un program assembler. Chiar textul sursă al programului este un șir de caractere și, dacă programatorul vrea, doar făcând o oarecare schimbare într-un șir de biți de acolo, creează un virus pe care nici naiba nu-l mai depistează. Instrucțiunile LODSB, LODSW, STOSB, STOSW, MOVSB, MOVSW trebuie studiate cu creionul în mână pentru a se vedea efectele asupra zonelor de memorie, căci registrele joacă doar un rol intermediar. Figura 10.4 are un text sursă din care se vede cum programatorul se plimbă printr-un text sursă, în ideea pe care am enunțat-o mai sus că programatorul assembler face orice vrea el cu zonele de memorie, cu condiția să lucreze sistematic și nu haotic, paginile 116 - 117.
Capitolul 11, de la paginile  124 - 134, intitulat  Programe din mai multe module, îi dă posibilitatea programatorului assembler să aibă explicații riguroase la chestiuni care privesc lucrul într-un singur segment, lucrul cu mai multe segmente și să caute să vadă cum sunt gestionate ciclurile mașină, mai ales dacă dorește minimizarea acestora, căci o abordare empirică, nestudiată, devine o catastrofă pentru performanța programului. Directivele EXTRN, PUBLIC, GLOBAL, ASSUME trebuie studiate pe multe exemple, acum luate de pe Internet, cu creionul în mână pentru a înțelege ce înseamnă performanță adevărată în munca de programare.
Capitolul 12, de la paginile  135 - 139, intitulat  Fișierul de listare, are importanța lui în munca de realizare a documentației programului.
Capitolul 13, de la paginile  140 - 146, intitulat  Asamblarea condiționată, este o facilitate care face ca un text sursă să fie asamblat diferențiat în funcție de valorile unor expresii folosite în directivele IF sau IFE, IFDEF, dar și altele.  Cine lucrează curent cu limbaje evoluate știe că există și compilare condiționată. Trecerea spre asamblarea condiționată nu este ceva total diferit.
Capitolul 14, de la paginile  147 - 159, intitulat Facilități speciale ale limbajului, oferă o deschidere ceva mai mare a modului în care programatorul are acces la etichete, cam în același mod în care are acces la toți ceilalți operanzi. Chiar are posibilitatea să facă orice, cu orice, mai ales când conținutul unei instrucțiuni executabile se încarcă într-un registru și se prelucrează după cum vrea mușchii lui, dacă chiar știe ce vrea.
Capitolul 15, de la paginile 160 - 182, intitulat  Macrodefiniții și macroinstrucțiuni, implementează pe un caz concret conceptul de macrodefiniție, mai ales atunci când programatorul identifică secvențe repetitive în programul lui și vrea să facă economie de muncă vie, dar în final se produce macroexpandarea și programul pare a avea exact acele secvențe asemănătoare, care diferă numai prin numele operanzilor. Exemplul dat de autori cu macrodefiniția adunare_3 de la paginile 160 - 161 este edificator. Macrodefiniția push_all_regs de la paginile 168 - 169 e un bun exercițiu pentru programatorul assembler de a-și crea propriile instrumente de economisire a muncii vii. Noi vorbim despre recursivitate, dar înțelegerea pas cu pas i nu oricum, ci logic și temeinic se realizează studiind cu mare atenție paginile 179 - 180.
Capitolul 16, de la paginile  183 - 209, intitulat  Directive de segmentare, este un capitol interesant numai pentru programatorii care-și propun să se implice în dezvoltarea de sisteme de programe cu mii de module, în care programatorii care au scris acele module sunt neomogeni din toate punctele de vedere.
Capitolul 17, de la paginile  210 - 220, intitulat  Legătura cu limbajele C, FORTRAN 77, PASCAL, pornește de la necesitatea de a încorpora într-o aplicație unică module scrise în limbaje diferite, ceea ce presupune ca programatorul assembler să știe exact cum se transmit parametrii la fiecare dintre aceste limbaje și care sunt segmentele cu care se lucrează. Operanzii trebuie cunoscuți, ca lucrul cu ei să se facă în modul cel mai corect, tabelul 17.1 fiind un punct de pornire, la care mai trebuie adăugate și celelalte limbaje, acum PYTHON, despre care în 1992, anul apariției cărții, nu se vorbea.
Capitolul 18, de la paginile  221 - 258, intitulat  Extensii ale limbajului de asamblare pentru familia de procesoare Intel, iar pentru a depăși stadiul de a lectura chestii din hrisoave îngălbenite de vreme, trebuie intrat pe Internet și căutate acele elemente care să actualizeze informația, căci a mai vorbi azi de procesoare 186, 286, 386 deja nu sună bine. Sunt sigur că actualizarea necesară nu necesită niciun efort.
Anexa A se referă la instrucțiunile procesorului, în ordine alfabetică.
Anexa B se referă la formatul instrucțiunilor, numărul de cicluri mașină și numărul de octeți ocupați.
Anexa C se referă la simboluri predefinite, operatori, directive.
Anexa D se referă la prioritatea operatorilor limbajului.
Anexa E se referă la lista alfabetică a procesoarelor 80x86.
Cartea scrisă de SOMNEA și VLĂDUȚ este un exemplu grăitor de rezultat al muncii a doi specialiști de mare anvergură. Cartea reprezintă punctul de start în munca programatorului assembler, care trebuie să fie disciplinat, perseverent și mai ales, deschis spre comunicare, pentru că tot timpul are ce învăța pentru a fi nu bun, ci un foarte bun programator, peste toți ceilalți care nu știu limbaje de asamblare.

(17 noiembrie 2026)





Monday, November 16, 2026

Cartea FORTRAN, inițiere în programare structurată de Stelian NICULESCU -

Am în mână cartea referită prin:
Stelian NICULESCU - FORTRAN, inițiere în programare structurată, Editura Tehnică, București, 1979, 278 pag.
Cartea are 9 capitole, 7 anexe și o bibliografie cu 21 de referințe.
Pentru cine știe programare în limbajul FORTRAN, capitolul 5, intitulat Programare structurată în FORTRAN, de la paginile 131 - 164, prezintă modalități de simulare a implementării structurilor fundamentale din programarea structurată, prin simularea utilizării instrucțiunilor simple din limbajul FORTRAN: IF logic, GO TO,  CONTINUE și a comentariilor. Apar niște construcții aproape bizare asociate pentru structurile alternative: WHILE-DO, DO-UNTIL, DO-FOR, LOOP-EXIT-IF-ENDLOOP, CASE-OF. Soluțiile elegante oferite de limbajul PASCAL creat de Niklaus WIRTH în anul 1970 și de limbajul C dezvoltat de Dennis RITCHIE în anul 1972 au făcut ca improvizațiile din limbajul FORTRAN pentru structurile fundamentale să facă din acest limbaj un limbaj vetust, chiar și în condițiile în care limbajele FORTRAN 77 sau FORTRAN 90 au încercat să salveze aparențele.
Cartea a apărut în anul 1979, când la noi în țară se rulau programele pe calculatorul FELIX C-256, iar capitolul 9, intitulat Cartele de comandă, se referea la acest calculator, iar 5 din cele 7 anexe ale cărții descriau erorile pe care programatorii care lucrau cu sistemul de operare al acestui calculator le întâlneau. Lucrările de pe pozițiile 16 - 19 din bibliografie fac referire la documentații originale ale calculatorului franțuzesc IRIS 50, după care a fost construit calculatorul FELIX C-256.
O astfel de carte trebuia să includă și capitole destinate prezentării limbajului FORTRAN, căci în acele vremuri nu exista Internet și cititorul trebuia să aibă cât mai multe informații într-o carte.
Am în mână cartea lui Stelian NICULESCU intitulată Inițiere în programarea structurată, deci fac analiza cărții folosind direct o carte pe care am citit-o imediat după ce a fost pusă în vânzare, datorită presiunii din ASE pentru folosirea acestei tehnici de programare, tehnică pe care o utilizam în proiectarea de sisteme informatice cu SADT.
Cartea are două introduceri, una în limba engleză, alta în limba rusă, de 26 de rânduri fiecare și o traducere mai concentrată a cuprinsului ca să încapă doar pe o pagină.
Capitolul 1 descria o serie de noțiuni introductive, în care se face un scurt istoric al apariției calculatoarelor, se discută despre sistemul de prelucrare automată a datelor, se trec în revistă limbajele de programare, iar cele 5 figuri lămuresc foarte sugestiv fluxurile de prelucrare de la citirea cartelelor, la crearea de fișiere, la efectuarea prelucrărilor, până la obținerea rezultatelor.
Capitolul 2 descria algoritmii, fiind cunoscută preocuparea autorului pentru elaborarea unui limbaj de descriere a algoritmilor - LDA. Noțiunile de programare structurată sunt foarte bine exemplificate în figura 2.1 în care sunt date schemele logice pentru:
structura liniară,
structura alternativă IF-THEN-ELSE, 
structura repetitivă condiționată posterior DO-UNTIL, 
structura repetitivă condiționată anterior WHILE-DO,
structura DO-FOR.
Autorul, provenit din școala clasică de programare unde schemele logice desenate înainte de a scrie programe erau deja un ritual respectat de toți programatorii, acordă schemelor logice un loc esențial, iar paragraful 2.3.1 de la paginile 25 - 32 stă mărturie asupra constatării mele că Stelian NICULESCU este un adevărat maestru al prezentării algoritmilor, inclusiv cu folosirea limbajului LDA. Sunt date instrucțiunile START, DATA, READ, MOVE, WRITE,  STOP, COMPUTE, IF-THEN-ELSE, WHILE, DO-ENDDO, iar exemplele folosite de autor sunt dintre cele mai des întâlnite în manualele de programare, precum ordonarea a patru numere, calculul raportului dintre suma numerelor impare supra suma numerelor pare mai mici decât un număr dat, calculul unui polinom pentru o valoare dată a variabilei X, aflarea maximului dintr-un șir, calculul produsului a două matrice (paginile 62 - 64), ordonarea crescătoare a elementelor unui șir și încă altele. Cred că dacă exista un compilator pentru implementarea acestui limbaj elegant, programarea structurată ar fi ajuns foarte departe în dezvoltarea de produse software de mare complexitate, ceea ce numai limbajul C/C++ a permis după mulți, poate prea mulți ani care au trecut cu frământări și deziluzii în ceea ce privește ingineria software, datorită frânelor generate de limitările hardware.
Capitolul 3 prezenta elemente de bază ale limbajului FORTRAN. Stelian NICULESCU era deja un nume când a scris această carte și de aceea rafinamentul în abordarea limbajului FORTRAN mă face să cred că a sistematizat la perfecție materia.
Capitolul 4 prezenta instrucțiunile limbajului FORTRAN. Construiește  tabelul nr. 4.1 de la pagina 87,  al instrucțiunilor neexecutabile pe o coloană și al instrucțiunilor executabile pe coloana alăturată. La pagina 91 face remarca excelentă că masivele bidimensionale sunt memorate coloană după coloană, ceea ce este esențial în cazul în care se fac echivalări între diferitele tipuri de structuri sau se dorește eliminarea barierelor generate de formulele de regăsire a elementelor, drept care în loc de a lucra cu masive bidimensionale se lucrează cu masive unidimensionale și se folosesc formule de localizare corectă a elementelor dacă sunt specificate numărul de linii și de coloane. Se prezintă instrucțiunile  STOP, PAUSE, CONTINUE. 
Autorul dezvoltă tema instrucțiunilor de atribuire de tip numeric, de tip logic și de tip DATA. Subcapitolul 4.6 este destinat instrucțiunilor de intrare-ieșire standard. Cine stăpânește aceste instrucțiuni și mai ales instrucțiunea FORMAT cu descriptorii ei, va reuși chiar să facă orice în programele FORTRAN, inclusiv să picteze cu suprascrieri. Despre instrucțiunile DO și IF din limbajul FORTRAN clasic nu trebuie scris prea mult, căci capitolul următor va spune cam tot ceea ce este de spus.
Capitolul 5 prezenta proceduri în limbajul FORTRAN structurat, paginile 131 - 164. Simularea structurilor fundamentale din programarea structurată în limbajul FORTRAN necesită utilizarea de comentarii. Autorul cărții, pentru a scrie un program FORTRAN de alegere a elementului maxim dintre trei elemente A, B și C, a scris un program de 25 de instrucțiuni dintre care 5 instrucțiuni sunt comentarii necesare simulării instrucțiunii IF-THEN-ELSE compuse.
La pagina 145 se află programul pentru numărarea elementelor pozitive dintr-un vector, folosind structura simulată WHILE-DO, program care are 15 linii sursă, dintre care două sunt comentarii care anunță simularea instrucțiunii repetitive. Acest mod de a complica lucrurile, pe care doar limbajele PASCAL și C/C++ le rezolvă elegant, a făcut ca limbajul FORTRAN să fie greu acceptat de programatori pentru a realiza programare structurată, deși cartea lui Stelian NICULESCU s-a tipărit în anul 1978 într-un tiraj de 34.700 exemplare + 100 exemplare broșate. 
Capitolul 6 este destinat prezentării procedurilor FORTRAN (paginile 165 - 190). Se prezintă funcțiile definite, subprogramele, funcțiile externe, instrucțiunile COMMON și EQUIVALENCE. Exemplificările sunt realizate cu prezentarea de probleme cunoscute, precum înmulțirea a două matrice (pagina 190).
Capitolul 7 se ocupa de prelucrarea fișierelor în limbajul FORTRAN. Apreciez aici că autorul a reprodus textele unor programe rulate pentru crearea de fișiere, pentru citirea de articole din fișiere, iar la paginile 222 și 223 se află texte sursă pentru programe care lucrează cu fișiere pe suport magnetic, un lux la nivelul anului 1978.
Capitolul 8 descria modalități de segmentare a programelor. Textele sursă reproduse după programele rulate sunt garanția valabilității soluției eficiente oferite de autor în a rezolva o problemă importantă la acea vreme, anume de a avea în memoria calculatorului componente care minimizează durata de execuție, fiind cunoscute limitările de memorie internă din acele vremuri, când programele de mari dimensiuni nu era posibil să fie rulate decât dacă erau segmentate și programatorul gestiona încărcarea segmentelor pentru a fi lansate în execuție.
Capitolul 9 prezenta cartelele de comandă pentru compilare, editare de legături și lansare în execuție a programelor FORTRAN, de la paginile  248 - 270. Cartelele de comandă erau extrem de importante și fiecare programator a simțit pe propria-i piele dacă a avut erori în aceste cartele sau dacă suita de parametri a fost incorect definită. Pe prima coloană era un punct după care venea comanda propriu-zisă. De la pagina 271 încep tabelele cu prezentarea erorilor la editarea de legături, la încărcarea programelor, la scrierea programelor, erori de intrare/ieșire, erori de exploatare, erori de hardware, erori SGF, erori de descriere fișiere, dar și descrierea zonei informațiilor generale.
Bibliografia indicată de autor conține 21 de titluri. La loc de cinste se află cartea lui DIJKSTRA care se ocupă de programarea structurată. Apar și cărți ale unor autori români: JITARU, PREOTEASA, POPOVICI, MACARIE, VĂDUVA, BALTAC, FLORESCU, TRANDAFIR, FLORICICĂ, DUMITRESCU, PITIȘ, TEODORESCU, ceea ce este un lucru excelent. Apar și cărți fundamentale de FORTRAN IV. În concluzie, cartea este una muncită și, prin conținutul ei, îl recomandă pe autor să facă parte din galeria marilor clasici ai literaturii românești de informatică.