Ghidurile de utilizare a aplicațiilor informatice orientate spre cetățean

Acum nici nu mai poatre fi vorba de aplicații informatice de alt tip, decât cele orientate spre cetățean, căci nimeni nu mai dezvoltă aplicații informatice destinate unor grupuri restrânse de indivizi. Cine vrea să scrise software, scrie software destinat cetățenilor, căci altfel nu mai există informatică în ziua de azi. Cei ce scriu software pentru elite, sunt undeva foarte sus, iar elitele sunt ele însele dezvoltatoare de software orientat spre cetățeni.
Când deschid acum o aplicație informatică orientată spre cetățean și sunt îndrumat să parcurg un ghid de utilizare, deja îmi dau seama că respectiva aplicație este realizată de vreun tembel, care habar nu are că se află în anul 2026 și informatica anului 2026 nu mai are nimic comun cu informatica erei cartelei perforate, când nici nu se vorbea un cuvânt despre interfețe și despre necesitatea ca aplicația informatică să fie prietenoasă și mai ales, interfața să fie intuitivă. 
În vremurile de demult, în era cartelei perforate, ghidul utilizatorului era o piesă esențială, căci utilizatorul trebuia să știe cum:
- perforează propriile-i date în cartelă,
- construiește setul de cartele de comandă,
- potrivește parametri pentru a obține rezultate corecte,
- interpretează mesajele de eroare.
Acum există un vocabular folosit în toate aplicațiile informatice, apropiat de limbajul natural, există reguli precise de validare a datelor introduse de cetățeanul care dorește să-și rezolve problema și mai ales, există reguli precise de asigurare a calității proceselor de prelucrare. Numai ageamii în ale informaticii, fac de capul lor interfețe și chiar se cred meseriași dacă au pus mâna pe un contract și oferă o soluție proastă, căci ei nu știu meserie la acel nivel care să le permită să nu mai vorbească despre ghid de utilizare.

(09 august 2026)

Inteligența artificială și originalitatea

Acum se bate monedă foarte mare pe originalitatea producțiilor intelectuale, deși inteligența artificială este tot mai prezentă în munca oamenilor care-și desfășoară activitatea în domeniul cercetării.
Cercetătorul științific are posibilitatea să ceară inteligenței artificiale, mai corect produselor software înzestrate cu algoritmi de inteligență artificială:
- cuvintele cheie cele mai folosite dintr-un anumit domeniu,
- titlurile articolelor din ultimul an ce folosesc anumite cuvinte cheie,
- denumirile domeniilor de interes ale ultimelor numere de reviste,
- preocupările autorilor dintr-un anumit domeniu,
- liste obținute indicâd un criteriu de selecție sau șiruri de astfel de criterii.

Acum mulți ani, un profesor celebru din IPB spunea că acum sunt definite toate dispozitivele cu care se poate construi orice. Trebuie doar ca o persoană să definească funcția unui echipament, să aibă ideea novatoare și restul vine de la sine. Tot așa stau lucrurile și în ceea ce privește crearea obiectivului de urmărit original dintr-o teză de doctorat, căci restul vine de la sine, inteligența artificială își va face treaba exemplar, cu condiția ca fundamentul pe care se clădește ceva să fie solid, real și valoros.


(05 iulie 2026)