Am avut marea șansă să citesc literatură adevărată despre compilatoare și când am citit cartea lui Dan Luca ȘERBĂNAȚI dedicată acestui subiect, de la primele pagini mi-am dat seama că am în față o mare carte a unui mare specialist în compilatoare, iar trecerea de la un capitol la altul îmi confirma ceea ce presupusesem de la început.
Am avut posibilitatea să citesc și alte cărți scrise de Dan Luca ȘERBĂNAȚI în colaborare cu colegi ai săi de catedră și de fiecare dată am găsit în paginile acelor cărți exact ceea ce căutam și de fiecare dată am încadrat acele cărți în galeria marilor cărți de literatură de specialitate, la fel de bine scrise așa cum erau cărțile tipărite în marile edituri din Occident.
Enumăr aici cărți scrise de Dan Luca ȘERBĂNAȚI fie ca singur autor, fie în colaborare:
Dan Luca ȘERBĂNAȚI - Inteligența artificială, Editura Tehnică, București, 1985, 126 pag.
Dan Luca ȘERBĂNAȚI, Valentin CRISTEA, Florica MOLDOVEANU, Valeriu IORGA - Programarea sistematică în limbajele Pascal și Fortran, Editura Tehnică, București, 1984, 404 pag.
Dan Luca ȘERBĂNAȚI - Limbaje de programare și compilatoare, Editura Academiei RSR, București, 1987, 348 pag
Gheorghe TECUCI, Dan TUFIȘ, Dan PREOTESCU, Dan Luca ȘERBĂNAȚI, Cristian A. GIUMALE, Dan CRISTEA - LISP, volumele I și II, Editura Tehnică, București, 1987, 575 pag.
Dan Luca ȘERBĂNAȚI - BCPL. Manual de programare, Tipografia IPB, București, 1976, 176 pag.
Dan Luca ȘERBĂNAȚI - Teoria limbajelor formale, Lito IPB, București, 1977, 76 pag.
Dan Luca ȘERBĂNAȚI, Valentin CRISTEA, Claudiu POPESCU - MACRO-11, Îndrumar de laborator, Lito IPB, București, 1985, 177 pag.
Am în mână cartea referită prin:
Dan Luca ȘERBĂNAȚI, Valentin CRISTEA, Florica MOLDOVEANU, Valeriu IORGA - Programarea sistematică în limbajele Pascal si Fortran, Editura Tehnică, București, 1984, 404 pag.
La paginile 403 - 404 se află o bibliografie care include 43 de titluri în care Dan Luca ȘERBĂNAȚI apare cu două titluri ale unor lucrări de limbaje și compilatoare tipărite în litografia IPB în anii 1982, respectiv, în 1983.
Cărțile din bibliografie au fost tipărite în intervalul 1966 - 1983.
Cuvântul-cheie PASCAL apare în titluri de 9 ori.
Cuvântul-cheie FORTRAN apare de 7 ori.
Sunt incluse cărți scrise de autori români precum Irina ATHANASIU, Eugenia KALISZ, Vasile BALTAC, Constantin CAZACU, Toader JUCAN, George CRUȚU, Constantin LUPȘA, Ion FĂTU, Cristian GIUMALE, Valeriu IORGA, Stelian NICULESCU, Adrian PETRESCU, Vasile PETRU, Ilie VĂDUVA.
Cartea are un cuvânt înainte, la paginile 7 - 10, 5 părți și 4 anexe.
Partea întâi de la paginile 15 - 18, intitulată Scurt istoric, prezintă aspecte esențiale legate de activitatea de programare a calculatoarelor, care are etape precum: analiza problemei, identificarea algoritmului de rezolvare, alegerea limbajului și a resurselor utilizate, scrierea textului-sursă, rularea programului, testarea și depanarea programului, iar în final se trece la execuția curentă a programului implementat ca soluție eficientă de rezolvare a problemei.
Partea a doua de la paginile 19 - 105, intitulată Elemente ale funcționării și programării calculatoarelor, prezintă aspecte fundamentale legate de etapele de soluționare a unei probleme folosind calculatorul, pe care în zilele noastre le regăsim sub denumirea de software engineering.
Partea a treia de la paginile 106 - 215, intitulată Programarea în PASCAL, prezintă tipurile de date, conceptul de bloc, atribuirea, instrucțiunile de control IF, CASE, GOTO, WHILE, REPEAT, FOR, instrucțiunea vidă, subprograme, operații de I/E, lucrul cu fișiere. Este o abordare completă și sunt evidențiate particularitățile limbajului PASCAL, mai ales că programatorii care treceau la utilizarea acestui limbaj veneau din zona programării în FORTRAN, COBOL sau a unui limbaj de asamblare.
Partea a patra de la paginile 216 - 301, intitulată Programarea în FORTRAN, prezintă structura unui program FORTRAN, resursele limbajului: alfabet, tipuri de constante, tipuri de variabile. Se pune accent pe descriptorii de format, paginile 246 - 258. Sunt prezentate instrucțiunile de control, subprogramele de tip SUBROUTINE și FUNCTION.
Exemplele utilizate sunt sugestive și, mai ales, sunt alese structuri de linii-sursă eficiente, căci experiența autorilor și-a spus cuvântul.
Partea a cincea de la paginile 302 - 374, intitulată Depanarea programelor și programe complexe, este un capitol dens, pe care îl apreciez foarte mult. Se vede că autorii cărții au o vastă experiență în a scrie programe PASCAL și FORTRAN și mai ales în a utiliza metode eficiente de testare și de depanare.
La programe FORTRAN rulate pe calculatoarele românești se utilizează opțiunea DBG la compilare și se obțin informații utile procesului de depanare. La paginile 309 - 316 este exemplificat un proces de depanare elegantă pentru un program FORTRAN.
La paginile 316 - 368 sunt prezentate 5 programe complexe.
Enunțul problemei 1, pagina 317, se referă la scrierea unui text-sursă pentru generarea unei liste de numere. Textul-sursă se află la paginile 318 - 321.
Enunțul problemei 2, pagina 317, se referă la scrierea unui text-sursă pentru rezolvarea unui sistem de ecuații liniare. Textul-sursă se află la paginile 325 - 329.
Problema 3, paginile 324 - 330, se referă la scrierea unui text-sursă pentru dispunerea reginelor pe o tablă de șah. Textul-sursă se află la paginile 331 - 332.
Problema 4, paginile 330 - 330, se referă la scrierea unui text-sursă pentru ordonarea alfabetică a unor identificatori. Textul-sursă se află la paginile 339 - 348.
Problema 5, paginile 349 - 368, se referă la scrierea unui text-sursă pentru evidența unui magazin comercial. Textul-sursă se află la paginile 359 - 368.
La paginile 369 - 374 sunt enunțate 42 de probleme interesante, clasice ca enunțuri, pentru care trebuie scrise programe.
Anexa 1 de la paginile 375 - 385, care are titlul Particularități ale limbajului PASCAL, se referă la restricții de implementare pe minicalculatoarele românești ale limbajului PASCAL, la opțiunile compilatorului PASCAL, la execuția programelor. Tabelele 6.1 - 6.2 sintetizează cu maximă claritate detaliile legate de problematica definită.
Anexa 2 de la paginile 386 - 392, care are titlul Particularități ale limbajului FORTRAN, prezintă concentrat în tabelele 6.3 - 6.11 detalii specifice limbajului.
Anexa 3 de la paginile 393 - 395, care are titlul Limbajul RATFOR, se referă la noutățile pe care le include acest limbaj față de limbajul FORTRAN clasic și aici mă refer la instrucțiunile IF-ELSE, WHILE, FOR, la includerea simbolurilor matematice pentru operatori logici și de comparație în locul celor definiți cu litere precedate și urmate de punct, precum .NOT., .GE. și tot așa. Sunt incluse elemente ce definesc preprocesarea și execuția programelor scrise în această variantă de FORTRAN.
Anexa 4 de la paginile 396 - 403, care are titlul Limbajul FORTRAN 77 M, sintetizează în cele 18 tabele ceea ce aduce nou limbajul FORTRAN 77 M față de versiuni ceva mai vechi, referitoare la lucrul cu caractere, cu tablouri, la instrucțiunile de control care sunt mult mai bogate, la instrucțiuni I/E și la funcții generice.
(26 octombrie 2026)
