De la un timp se dau mari niște inși de care n-a auzit nimeni, inși care se recomandă analiști economici sau specialiști în macroeconomie. Ei apar la televizor și ne spun niște lucruri atât de banale că mă apucă plânsul, jalea și disperarea. Eu știu că după ziua de luni urmează marți, iar după marți urmează miercuri. Așa sunt așa-zișii specialiști în macroeconomie, ne vorbesc de dezechilibre și ca niște alarmiști veritabili ce sunt dresați să se manifeste, ne vorbesc despre dezastrul economic spre care ne îndreptăm.
Dacă și la butoane sunt tot inși de teapa lor, este clar că lucrurile se duc de râpă de la sine, nu trebuie nimeni să mai pună umărul.
La ora actuală există modele cibernetice foarte bine construite, verificate în practică pe multe economii. Trebuie doar hrănite cu date, pentru a estima coeficienții specifici economiei noastre, după care, construind tot felul de scenarii, se va vedea ceea ce este cel mai potrivit pentru noi. Nu mai trtebuie să redescoperim noi apa caldă, din moment ce ea există și toată lumea o folosește. Numai că așa-zișii noștri analiști specialiști în macroeconomie sunt de un descriptivism dus până la limitele absurdului, penibilului și ignoranței, din moment ce ei matematică nu știu, econometrie nu știu și macroeconomia cu care se mândresc, nu include metode cantitative deloc.
Ceea ce nu știu așa-zișii analiști specialiști în macroeconomie este faptul că dezvoltarea economică este singura cale de a ieși din marasmul în care ne aflăm și această ieșire nu se face crescând taxe și alungând investitorii, ci din contră, stimulând investitorii să vină și să construiască obiective economice orientate spre producție, căci producția este creatoare de plusvaloare. Arta crează valoare, dar izvorul prosperității este producția de bunuri materiale, apoi realizarea de servicii, iar arta este undeva mai la urmă.
(02 august 2026)
(02 august 2026)
