Rodica BUJOR și cântecele ei

Eram copil când am văzut-o pe  marea cântăreață de muzică populară Rodica BUJOR. Era în preajma unor alegeri și într-o sală de fabrică din Pitești s-a dat proletariatului un concert de muzică populară cu artiști veniți de la București. Nu era scenă. Publicul, nu mai mult de 200 de inși stătea pe niște bănci de la o sală de sport. Cântăreții au coborât dintr-o camionetă cu prelată. Au mers undeva să se schimbe. Totul a durat sub o jumătate de oră. Au venit instrumentiștii. Stăteau în picioare. Cântăreții s-au perindat unul după altul. Totul a curs șnur. În final au apărut toții și muncitorimea i-a aplaudat. Ei au plecat. 
În repertoriul lui Rodica BUJOR se află cântece precum Lelițo cârciumăreasă, Fir-ai să fii mai băiete, Cine mă puse pe mine, În grădina lui Ion, Neică, tot gândind la tine, Cântecul fusului, Pe lângă boi, De ce m-ați dus de lângă voi, Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești, ia mai cântă, cucule, De-ar ști dorul ce știu eu,  Pe dealul din Teleorman, De cine mi-e dor și sete, Ieși mândruțo la portiță, Lăstărel de primăvară, Mândr-i lumea de feciori,  Vorbește lumea de noi, Frumos cântă cucii-n luncă și multe alte alte cântece.

Vocea ei, voce cultivată, asemeni vocii unei soprane de coloratură, cu dicție perfectă, cu mare întindere și de dramatism în accente o face unică pe Rodica BUJOR. Mi-au plăcut la cântecele lui Rodica BUJOR faptul că este acompaniată de orchestre formate din instrumente specifice zonei de câmpie, unde viorile sunt esențiale. Cine-i ascultă cântecele, va concluziona că ele poartă marca Rodica BUJOR.






(21 octombrie 2021)