Florica UNGUR, cântăreața din Crișana

    Florica UNGUR era o mare cântăreață de folclor din Crișana. A avut răbdarea de a culege cântece și de a le reda cu grijă pentru a le păstra farmecul, sensibilitatea, perfecțiunea și vigoarea. În repertoriul său se află cântece precum Bate vânt de la Orade, Cine nu știe ce-i doru, Dă cine mi-i mie dor, Ai, li, li, frunză galbănă, De când îi badea pe vale, Vino, bade, prin ogradă, Face-te-ai, grâule, bun!, Cântă, cucule, că-i bine!, Dragostile și doru, Cui ii urâtă lumea, Cine-o zîs întâi doina, Dragu mi-i de neamu meu, Drag mi-i danțu din bătrâni, Dac-ar ști ochii vorbi, Bună dimineața, nană!, Codrule, face-te-ai nor!, Maică, nu mă sfădi rău, Codrule cu frunza-n drum, Rău le pare unora, Fluieră badea la rât, Mândră-i calea pă su' dâmb, Mă mână maica după apă, Măicuță, când m-ai făcut, Noi merem după mireasă, Arde lumina de seu, Dusu-s-o badea, cătană, Toarce, furculeana mea, Toarce, furca mea sub grindă,Voie bună ne facem, Am un bade mic, nu mare, Bădiță, nume cu dor, Când ești tânăr să iubești, Gândi-ua focu-așe multe”, Hora tortului, Hori-le-aș horile lin, Horește-ți, fată, horile, Io d-acela om am fost, Mă mir de ce-am bătrânit, Măi bădiță, bade drag, Mult mâ-ntreabă inima, Nu știu ce nuntă-i asta, Păcatu-i c-am bătrânit, Până-i soare pe răzoare, Pe bădiță-l cheamă Petre, Pe calea de șezătoare, Săracu, ce drum de țară, Satu meu îi sat pe șes, Scumpă m-o ținut maica, Slobozi, Doamne, glasul meu, Toată lumea-mi zice rău, În Oradea și Tinca și multe altele.

    Floricăi UNGUR i-a plăcut să meargă la sursă și sunt foarte puține cântecele pe care le-am mai auzit și la alți interpreți, devenite între timp hituri, căci artista a avut grijă să culeagă piese noi, să le pună în valoare. Fiind absolventă a facultății de litere, Florica UNGUR a dispus de toate resursele de a cizela versurile, de a le păstra valoarea și naturalețea, fără a construi acele rime pe care le regăsim cu mare frecvență la făcătorii de folclor care se perindă pe la posturile Tv de folclor în ziua de azi.
    Sunt fie cântece vioaie, fie melodii lente autentice, cu orchestre complete, fără elemente electronice, vioara, contrabasul se aud bine, ceea ce ne duce spre lumea tarafurilor tradiționale. Artista are o dicție perfectă și se vede că a repetat toate elementele, tehnica sa de interpretare este impecabilă, iar respirația este exact la momentul potrivit, fără a se vedea efortul, căci exercițiul său este îndelungat.


(20 octombrie 2021)