Florica DUMA a fost una dintre cele mai bune voci ale Bihorului. Toate cântecele sale sunt cu acompaniament specific zonei sale, vioara fiind esențială. Ea este inconfundabilă. Are rezonanță și putere, dicția fiind elementul cheie. Se vede că este la rădăcina cântecului, prin ritm, cuvânt și muzicalitate.
În repertoriul Floricăi DUMA se află cântece precumMăi bădiță, tu erai, M-o cerut badea la jocu, Taie, bade, pădurea, Bat-o focu, cetera, Fetele din Lăzăreni, Fecioru care-i fecior, Crâșmăriță, crâșmăriță, Cât oi trăi ș-oi fi fată, Ploaie, ploaie. ploaie mare, Dă cu cizma, bat-o pita, M-o făcut maica-n Bihor, Miercurea-i târg la Ceica, La Lupoaia-ntre hotare, Când aud că-i nuntă-n sat, De-aș ști că m-oi duce-n rai, Măi fată cu doi părinți, Luni îi târgul din Oradea, Jucați picioare, jucați, Cine are mamă și tată, Gura mea-i pahar de iagă, Fericită-i măicuța, Fecioraș ca prin Drăgești, Mândră floare din Bihor, Dragă i-am fost eu badii, Măi bădiță, pup de floare, Faceți-mi loc, măi nuntași, Sapă, sapă, săpătoare, Haida și mă ia la joc, Ia-ți mireasă ziua bună, Faceți-mi oleacă loc, Luni îi târgul din Oradea, Jucați picioare, jucați, Fecioraș ca prin Drăgești, Luni îi târgul din Oradea, Jucați picioare, jucați, Cine are mamă și tată, Fecioraș ca prin Drăgești, Mândră floare din Bihor, Dragă i-am fost eu badii, Măi bădiță, pup de floare, Faceți-mi loc, măi nuntași, Mărie din Șiria, Bate vântul florile, Pe Dealul Bihării-n sus, Vai de mine, multe știu, Dalbă fată de măritu, Tot am băut câte-o țâră, Cântă, cântă, Crișule, Mândră floare-i norocul, Foaie roșie de sânge, Joacă bade, nu te face, Spune-mi bade și te joară, Ai lume și iar lume, Măi bădiță pentru tine, Cine dragostea și-o lasă, Când treci bade pe la noi, Fetele de la Vașcău, Bade c-al meu nu mai vezi, Bade, cărările noastre, Ruptu-mi-s-o cizma mea, Spune-mi bade, când te-nsori, Pădurar cu clopul verde, M-o mânat maica la vie, Mare-i Crișul la Tinca, Satul meu, oamenii mei, Gorunul horit de jale, De m-ar fi făcut maica, De-aici până la Tinca, Dragostile cele mari, De-ar fi lumea de hârtie, Crișcă iadul și mă cere,Valea tună, valea sună, Lasă-mă, Doamne, să mor, Slobozi, Doamne, roada-n tenchiu, De la Ștei pân' la Băița, Ce mi-e mie drag pe lume, Câtă dragoste-i în lume, Mânce-te focul, pământ!,Ciudă-i primarului, Nici jendarii nu te leagă, Câte flori îs în Bihor, Bună seara, bade, bună, Mărsăi în țară străină, Hai, maică, la irmaroc, La Oradea, pe cetate, Lică Sămădău, Bată-te nevoia, Gusti, Bihorule, măi Bihor, Mă jură neamțu sub cruce, Pe vârful Bitiului, Hai Mărie-n deal la vie, Hai, cică, cică, Nană Lină, Cătălină, Pică piatra pe Bihor, Io cu Văsălia nost', La măicuța mea la cruce, Zi, șogore, nu te teme, La crâșmă, la făgădău, Ruptu-i podul la Tinca, Hai bădiță pân' la lemne, Tu Mărie, Măriuță, La birtul din Căvărani, Măicuță să nu mă dai, Bună dimineața, nană, Pădurarul din pădure, Ceasul, Trei copii am legănat, Muierea te face bogat și sărac, Fetele din Cărănzel, Crâșmăriță lată-n șele, Cântec de nuntă, Patru boi cu lanțu-n coarne, Sus opincă, dacă poți (Mi-am cumpărat opincuțe), Fete când vă măritați, Banii mei din Timișoara, Trei feciori treceau pe Prut, Mori tu mândră, mori și mori, Descunună-mă părinte, Fecioraș ca prin Drăgești, Doamne, să nu mă omori, De tri ori m-am însurat, Om bogat și om sărac, La bădița meu la poartă, Arunca-m-aș arunca, Bea Ioane și petrece, Lume, păcătoasă ești, Măi morare, măi crâșmare, Sâmbătă la mine-n sat, Ghiță, Gheorghe (Mândră floare-i norocul), Cu bărbatul care-i câine, Pădurar cu clopul verde, Ei, hai nașule (nuntă), Dacă ai noroc și soartă, La crâșma mândrii-n pădure, Primărița satului, Nu mă bateți măi feciori, Cine-a mere ginere, Măi șoferule frumos, Bine-i să fi măritată, Cântec de nuntă ca-n Bihor, Ce gândesc dușmanii mei, Lumea mă strigă tâlhar, Cobori Doamne pe pământ, Când mă duc la tine Floare-Nusca, Tulai, Doamne, Todoruț, Am plecaat cu clisa-n straiță, Așa-mi vine d-uneori, Plângeți ochi și lăcrimați, Dragostile cele mari, Te-oi crăpa lume cu dor, Descunună-mă părinte, Sui-te mireasă-n car, Pălinca de Bihor, Bade la mă-ta nu-i plac, Patruzeci de primăveri, Fetele din Lăzăreni, Dacă ai bărbat frumos, Soacra cu nora se ceartă, Muiere nu mă certa, Gată maică straița, Bate toba, măi Vasile, Balada lui Gruia Novac, Cu straița am mers în lume, Așa-i mândra de roșie, Trage mândră la tileagă, Pune Ana cheia-n cui, Inimă cu doi stăpâni, Bade-al meu cu păr cărunt, Nevastă de om bogat, Dacă-r câtă ploaie, ploaie, Măi șofer cu părul creț, Stau cu prietenii la masă, Nevastă plecată-n lume, Bea nănașu cu fina, Bată-vă focu bărbați, M-o făcut jendarii hoț, Când eram la maica-n sat, Nuntă ca la Binș, Tinerel m-am însurat, Nici jendarii nu te leagă, Nuntă ca-n Bihor, Pădurea-i a domnilor, Nu-ți uita copile mama, Cu căciulile pe frunte și multe altele.
Chiuiturile Floricăi DUMA și ritmurile încinse fac dintr-o nuntă acea atmosferă care dă chef de viață și optimism, căci oamenii pe care îi reprezintă ea sunt puternici, iuți și hotărâți. Ceea ce am simțit ori de câte ori i-am ascultat cântecele mi-au arătat că folclorul bihorean este inepuizabil și Florica DUMA a avut mare grijă la a culege aceste nestemate, fără să-l altereze cumva. Se vede că ea cântă cântece nefăcute de ea, căci versul este șlefuit, nu este aspru și necioplit cum se întâmplă acum cu multe dintre producțiile nefermentate și necizelate cântate de făcătorii de folclor pe bandă rulantă. Ea este o cântăreață consacrată de folclor autentic, cu aplecare spre calitate. Rimele versurile din cântecele ei sunt curgătoare, neforțate și sunt neașteptate, căci așa este poporul nostru, răbdător și perfecționist fără odihnă.
(19 octombrie 2021)
No comments:
Post a Comment