De unde vin banii în sportul profesionist?

Banii vin în sport de la:
- buget,
- finanțatori,
- spectatori,
- abonamente, 
- tranzacționări,
- suveniruri,
- postere,
- autografe,

- echipamente,

- suplimente,
- donații,
- televiziuni,
- reclame.
Cine are curiozitatea să aprofundeze problema, va vedea că sumele care provin din reclame, televiziuni, donații, abonamente,  postere, autografe, suveniruri, spectatori, tranzacționări au o pondere redusă, ceea ce înseamnă că bugetul de stat și finanțatorii joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea sportului în general și a sportului profesionist în special. În mentalitatea noastră, finanțatorul este un individ care stă cu c-r-l pe mulți  scaci cu bani, iar cei ce se implică în sportul profesionist se servesc de acolo, fiecare cum vrea sau cum îl duce capul. În realitate nu este așa. Cine are bani, îi are pentru că știe să-i multiplice, adică investește un leu și obține cel puțin doi lei, căci altfel nu ar fi om de afaceri, altfel nu ar mai fi niciun fel de finanțator. Cine crede că finanțatorul din sport este un filantrop, face cea mai mare eroare. Cel ce finanțează în sport are obiective precise și cel mai important obiectiv este acela de a-și multiplica suma investită în sport. Numai falșii finanțatori au venit cu câțiva lei la club, au folosit resursele clubului, nu au investit masiv și după când și-au dat seama că profitul lor din nimic este sub așteptări, fie au ruinat clubul, fie au plecat, dar nu cu mâna goală.

Numai când se ajunge la un anumit nivel, vin bani din sportul profesionist, adică un meci de box există prin el însuși numai dacă:

- boxerii sunt extrem de valoroși,

- sălile unde se organizează meciurile sunt foarte mari,

- chiar la bilete foarte scumpe sala este arhiplină,

- casele de pariuri intervin și aduc și ele bani,

- televiziunile plătesc drepturi de transmitere,

- exclusivitățile la interviuri se plătesc,

- sponsorizările curg unele după altele.

Având în vedere că la noi se mănâncă mici, se bea bere și fiecare are țuica făcută de el și fripturica din porcul crescut în ogradă, iar sărăcia este ușor generalizată, este foarte dificil să credem că sunt întrunite condițiile de a avea baze reale pentru dezvoltarea sportului profesionist. Pe mine fotbalul nu mă interesează datorită nivelului execrabil al comportamentului echipei naționale care nu se mai califică la niciun campionat important de peste două decenii și de aceea ocolesc fenomenul fotbalului profesionist. Mă interesează eforturile colosale pe care le fac unele persoane din culturism pentru:

- a căpăta statutul de culturist profesionist,

- organizarea de competiții pentru culturiști profesioniști,

- crearea cadrului instituțional adecvat culturismului profesionist,

- atragerea de finanțatori care să dea viață profesionismului în culturism,

- separarea culturismului de amatori de culturismul profesionist.

Lucrurile se mișcă, deși se mișcă lent, mai ales că în culturismul profesionist există preocupări ale unor persoane, care încă nu sunt organizate la nivel național, ca să devină o forță. Deocamdată există competiții care permit accesul culturiștilor în competiții europene sau mondiale de anvergură la nivel de profesioniști, dar în viitor, datorită exigențelor cu totul speciale pe care le generează trecerea de la culturismul de amatori la culturismul profesionist, acoperirea costurilor și nivelul premiilor trebuie să sufere schimbări radicale de structură pentru a reuși ca și sportivii noștri să atingă performanțe notabile. În culturismul profesionist, ori ești foarte bun, ori nu exiști, iar resursele sportivilor români sunt excelente, ceea ce crează speranțe că în anii ce vor urma culturiștii profesioniști români, cu o pregătire inteligentă și înconjutați de un mediu financiar adecvat, vor străluci în competițiile de profesioniști.

(21 noiembrie 2022)