Veronica PORUMBACU a fost o poetă pe care elevii nu o agreau pentru că poeziile ei erau de un simplism revoltător și spuneau lucruri care erau în contradicție cu ceea ce se vedea cu ochiul liber.
Mi-a plăcut ceea ce a scris Păstorel TEODOREANU la versurile:
O, Europă, te simt în mine
Te simt adânc în mine!
emanate de Veronica PORUMBACU, epigrama fiind cu următorul conținut:
Mult stimată Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică,
Dar mărturisirea-ţi clară,
Din Gazeta Literară,
Dovedeşte elocvent
Că în chestia matale
Cu-adâncimi fenomenale
Intră-ntregul continent!
Veronica PORUMBACU a creat în perioada stalinistă remarcându-se total, căci în acele vremuri era o întrecere între scriitorașii acelor vremuri, mai ales că vorba unuia care a câștigat la ROBINGO și a zis că l-a scos din foame, toți cei care scriau cele mai angajante versuri erau bine plătiți, deci erau scoși din foame. Când am învățat poezii ale lui Veronica PORUMBACU prin elementară mi-era atâta silă că nu le-am reținut, așa cum făceam cu ceilalți poeți, tot proletcultiști, orcum parcă ceva mai talentați decât ea, căci eu am considerat poezioarele lui Veronica PORUMBACU fiind primitive. Faptul că îl gâdila ea de la distanță pe STALIN, ea ne-a tras înapoi mulți ani. Cred că ea scria ușor și la normă.
(25 iulie 2018)
No comments:
Post a Comment