Liviu MAIOR a fost ministrul semieducației în întervalul 19 noiembrie 1992 -11 decembrie 1996, adică a avut un mandat complet de patru ani, timp în care s-a remarcat prin nimic spectaculos. El este cel care s-a gândit să facă economii pe seama educației, drept care a comandat și a obținut reducerea cu un an a duratei învățământului în majotitatea unităților de învățământ, făcându-le de la 5 la 4 ani.
Am zis că a comandat pentru că de la minister a plecat solicitarea, așa ca o boare nevinovată, iar rectorii, decanii și șefii de catedră, cam toți comuniști cu vechi ștate în angajamente și hei-rup specifice șantierelor de muncă patriotică prin care-și petrecuseră veacul sau pe la universitățile sovietice, au preluat ideia din zbor. Ei au organizat adunări în facultăți de unde a plecat propunerea, adică de la mase, cum că învățământul nu este bun de 5 ani, ci este și mai bun de 4 ani. Masele au votat. Consiliile profesorale ale facultăților au mai cârâit, dar au votat. În senatele universitare s-a votat. La minister au ajuns propunerile maselor și ministerul, victimă sigură, s-a lăsat violat de mase și a făcut proiectul de HG ca învățământul în unele universități să fie de 4 ani și nu de 5 ani.
Când eu l-am întâlnit pe ministrul Liviu MAIOR la o ședință de activ de partid și i-am zis de la obraz, ce și cum cu trecerea de la 5 la 4 ani a Facultății de Cibernetică, taman el avea în geantă hârtii și mi-a zis inocent că el nu are nicio vină. Din ASE a plecat solicitarea și el doar i-a dat curs. Eu știam ce și cum că mă și opusesem fără succes aberației. Așa se face istorie. Cu zmechesrii de doi bani și după aceea toată lumea ridică din umeri, inclusiv inițiatorul răului maxim, pierdut în mulțime. Mi-am adus aminte de filmul Steaua Sudului cu acel struț care înghite diamantul și care aleargă și se pierde în cireada de struți. Prinde orbul, scoate-i ochii...
(24 iulie 2018)
No comments:
Post a Comment