Pentru a clarifica lucrurile trebuie stabilit că un eșec înseamnă: înfrângere, insucces, neizbândă, nereușită într-o acțiune,fiasco, cădere,semnalează greșeală, pagubă mare, nesucces, ratare.
Antonime pentru eșec sunt: reuşită, succes, victorie.
Activitatea fiecăruia dintre noi este un sir de actiuni care se desfășoară în secvență. Numai aparent credem că există elemente de simultaneitate. totul este un algoritm de tip time-sharing pentru resursele de care dispunem.
Fiecare actiune executată are criteriu unic de evaluare și este apreciată ca fiind un succes dacă obiectivul urmărit este atins sau este un eșec în caz contrar.
Există o filosofie a eșecurilor. De multe ori unii preferă un eșec sigur pentru derularea unei activități care depășesc cu mult resursele disponibile, decăt un eșec aproape banal în condițiile în care există mulți învingători.
Este exact lucrul pe principuil mai bine coada frunții, decât fruntea cozii.
Trebuie spus că un eșec se definește.
Un eșec se construiește.
Un eșec se gestionează.
Un eșec se previne.
Un eșec se gestionează.
Un eșec se elimină.
Un eșec nu se ia în discuție.
Un eșec reprezintă unica soluție ascunsă și nemărturisită.
Eșecurile sunt programate atunci cand;
- lipsesc resursele;
- realizarea obiectivului depinde foarte mult de factori subiectivi;
- planul de desfășurare a acțiunilor nu este respectat;
- complexitatea acțiunilor depășesc cu mult resursele;
- riscurile identificate nu au resurse de compensare;
- mediul este ostil;
- sunt cunoscute și acceptate toate piedicile efective.
Eșecul devine realitate atunci când:
- sunt supraevaluate resursele disponibile;
- programul de desfășurare nu este în concordanță cu obiectivul;
- apar fectori subiectivi sau perturbatori care reduc șansa de a învinge;
- abordarea superficială a programului;
- schimbări de obiective si de programe pentru același interval.
Eșecul implacabil apare pe fondul:
- suficientei;
- orgoliului;
- subestimării adversarilor;
- lipsei de pregătire;
- îndrederii exaferate și nejustificate în forțele proprii;
- minciunilor și promisiunilor celor din jur;
- disproporțiilor dintre realitatea efectivă și realitatea construită la nivel mental.
Sunt situații în care un om își dorește și își așteaptă cu nerăbdare eșecul pentru că are în el gena suferinței.
Așa cum se zice că nicio nenorocire nu vine niciodată singură, tot așa, eșecurile se succed în cascadă pentru că cel ce iubește eșecul nu lasă niciun prileș de a suferi un eșec să-i scape.
Voi veni și cu câteva exemplificări edificatoare.
La o olimpiadă un halterofil mititel se lăuda că va aduce aurul olimpic. În acel domeniu se știu:
- intervalele de pregătire;
- structuri de antrenamente;
- perioade de antrenamente;
- intensitate;
- calitate antrenamente;
- diete, măsurători.
Dacă se fac notări de la 1 la 10 asupra modului în care sunt derulate activitățile în final se obține un indicator. dacă indicatorul are valoare sub 0,72 înseamnă ca pregătirea este la un nivel rău. Daca indicatorul este în intervalul [0,72; 0,92) sportivul se află la un nivel bun dar fără șansă la medalie. Numai atunci când sportivul are un indicator în intervalul [0,92; 1] înseamnă că lucrează bine și va spera la o medalie. Pe vremea aceea lucram la o sală și fără a avea o ideie de a mă pregăti special, ridicam de 4 ori mai mult decât împricinatul care se lăuda că ridică 10 tone, din bucăți bineînțeles. Așa că eu i-am dat atunci la indicator valoarea între 0,30 și 0,40 adică anunța un eșec lamentabil. Așa a și fost că nefericitul a căzut în fund pe podium dărâmat de halteră.
În alte cazuri, eșecul devine eșec anunțat dacă actiunea urmează altora la care au fost înregistrate eșecuri. Și toate au la bază raționamente greșite de:
- evaluare;
- poziționare;
- acționare.
Sunt lucruri simple care dacă nu sunt avute în vedere, se ajunge la situația în care eșecul devine vecin cu o a doua natură, ceea ce este foarte rău mai ales în cazul tinerilor.
Sunt situații în care un om își dorește și își așteaptă cu nerăbdare eșecul pentru că are în el gena suferinței.
Așa cum se zice că nicio nenorocire nu vine niciodată singură, tot așa, eșecurile se succed în cascadă pentru că cel ce iubește eșecul nu lasă niciun prileș de a suferi un eșec să-i scape.
Voi veni și cu câteva exemplificări edificatoare.
La o olimpiadă un halterofil mititel se lăuda că va aduce aurul olimpic. În acel domeniu se știu:
- intervalele de pregătire;
- structuri de antrenamente;
- perioade de antrenamente;
- intensitate;
- calitate antrenamente;
- diete, măsurători.
Dacă se fac notări de la 1 la 10 asupra modului în care sunt derulate activitățile în final se obține un indicator. dacă indicatorul are valoare sub 0,72 înseamnă ca pregătirea este la un nivel rău. Daca indicatorul este în intervalul [0,72; 0,92) sportivul se află la un nivel bun dar fără șansă la medalie. Numai atunci când sportivul are un indicator în intervalul [0,92; 1] înseamnă că lucrează bine și va spera la o medalie. Pe vremea aceea lucram la o sală și fără a avea o ideie de a mă pregăti special, ridicam de 4 ori mai mult decât împricinatul care se lăuda că ridică 10 tone, din bucăți bineînțeles. Așa că eu i-am dat atunci la indicator valoarea între 0,30 și 0,40 adică anunța un eșec lamentabil. Așa a și fost că nefericitul a căzut în fund pe podium dărâmat de halteră.
În alte cazuri, eșecul devine eșec anunțat dacă actiunea urmează altora la care au fost înregistrate eșecuri. Și toate au la bază raționamente greșite de:
- evaluare;
- poziționare;
- acționare.
Sunt lucruri simple care dacă nu sunt avute în vedere, se ajunge la situația în care eșecul devine vecin cu o a doua natură, ceea ce este foarte rău mai ales în cazul tinerilor.
No comments:
Post a Comment