Astra Zeneca și big data

Se știe că cele trei vaccinuri utilizate în Europa au fost testate pe mii, zeci de mii de cazuri. Incidentele legate de vaccinul Astra Zeneca au continuat să nască incertitudini în rândul oamenilor pentru că acum se folosesc instrumente vechi de analiză, deși există bine pus la punct bonceptul de big data.

Acum există baze de date ale populațiilor din fiecare țară din Europa cu suficient de multe date care să permită efectuarea de studii detaliate. Dacă există aceste posibilități, trebuie trecut urgent de la statistica clasică, la statistica modernă, în care informații despre colectivitățile complete sunt aaccesibile și doar trebuie accesate. 

Dacă avem o bază de date cu populația unei țări și cunoaștem:

- numărul N al persoanelor care se vaccinează într-o perioadă dată,

- caracteristicile subcolectivității care se vaccinează,

- numărul persoanelor din subcolectivitate,

construim K eșantioane din populația țării formate din câte N elemente și le analizăm să vedem ce se întâmplă cu aceste eșantioane din punct de vedere al comportamentului fiecărui element din eșantion. Vor rezulta nenumărate comportamente, care vor fi consemnate cantitativ, stări febrile, tromboze, decese, infarcturi și tot așa. Va exista un tabel cu un număr de coloane egal cu K și cu N linii, iar în interior se vor găsi coduri cu starea fiecărui element. Interpretarea codurilor va duce la concluzia că cele K eșantioane fie au comportament similar, fie se comportă diferit. 

În același mod se construiește coloana K+1 corespunzătoare celor N elemente care au fost vaccinate și tot așa se vor înregistra codurile. Se va face și aici analiza. Se vor face comparații cu ceea ce a rezultat din cele K eșantioane. Fie se va concluziona că vaccinul nu induce schimbări, fie se va concluziona că este o legătură între vaccin și anumite manifestări, dacă acele manifestări nu se regăsesc în cele K eșantioane.

Dacă exista un astfel de studiu folosind big data, evident, decizia legată de Astra Zeneca în țările EU ar fi fost fundamentată instantaneu și nu ar mai fi bâjbâit nimeni așa cum se întâmplă acum.

Este adevărat că lumea nu este obișnuită să opereze cu eșantioane de peste 30.000 de componente sau chiar de peste un milion de componente, dar calculatoarele, produsele software și bazele de date de mari dimensiuni nu sunt făcute să socotim pe degete sau cu bețișoare ca la clasa a I-a, ci pentru a lucra cu zeci sau sute de mii de componente în eșantion. dacă nu ne-am obișnuit cu așa ceva, ghinion!

(16 martie 2021)