Ca să ne dăm seama mai bine despre ce este vorba, va trebui să dăm o privire mai atentă bibliografiei care trebuie parcursă de studentul de anul întâi pentru a deprinde cât de cât conceptele acestei discipline, pe care profesorii din catedra de Economie Politică nu pridideau s-o numească la toate ședințele de partid și la învățământul politic unde ei erau instructor, ca fiind regina științelor. Atât de rigină a fost încât la Revoluție s-au văzut obligați să nu mai predea nimic și să refacă totul ca abia în toamna anului universitar 1990-1991 să predea și ei ceea ce trebuia de fapt să facă dintotdeauna, adică, economics, să se alinieze la cerințele economiei politice moderne și nu la activismul deșănțat desprins din ziare, unde doar se făceau afirmații din dogme, fără a se face nici știință și nici demonstrații riguroase. Să remarcăm că la niciun titlu nu se indică paginile de unde trebuie citit și deci se presupune că toată cartea trebuie citită, ceea ce mi se pare cam exagerat, deoarece în planurile de învățământ mai figurau și alte discipline precum matematica, tehnologia, istoria economiei naționale, contabilitatea și ceva informatică.
În bibliografie sunt:
- 13 documente de partid;
- 20 cuvântări ale lui Nicolae CEAUȘESCU;
- 3 cuvântări ale Elenei CEAUȘESCU;
- 12 lucrări ale lui MARX, ENGELS, LENIN;
- 6 legi în vigoare;
- 43 de cărți;
- 16 lucrări de specialitate.
Dacă să zicem că o carte ar avea 100 de pagini, cu siguranță că bietul student era obligat să citească undeva la peste 4.000 pagini, iar acum o teză de doctorat cred că în niciun caz nu are o bibliografie care depășește 5.000 pagini de bibliografie, știut fiind faptul că chiar dacă are 200 de titluri, foarte multe sunt articole și acestea nu depășesc 10-15 pagini. Eu știam că studenții se specializau și am neclarități de ce la pagina 17 era o listă cu lucrări de specialitate, de parcă bibliografia de la pagina 9 care este obligatorie nu ar conține lucrări de specialitate.
Din această programă se vede abordarea politică localizată la ceea ce se făcea pe Dâmbovița, deși una este politica, politică cu discuții în Parlament și la partide și cu totul altceva sunt politicile economice, bazate pe decizii fundamentate științific, cu multă matematică, cu prelucrări de date statistice și cu strategii definite științific. În loc să fie învățat studentul teoria economică a politicilor de dezvoltare așa cum arătau nenumărații laureați ai premiului Nobel pentru economie, programa propăvăduiește rețete și dogme impuse de politicianismul documentelor de partid și de cele rostogolite de acolo în cărți, fără a fi trecute prin prisma filtrelor specifice abordărilor științifice.
(01 septembrie 2017)
No comments:
Post a Comment