Ca la noi la nimenea

Se observă că legiuitorul, despre care fie vorba-ntre noi, eu nu am avut, nu am și nu voi avea o părere bună, până când îmi va dovedi că face legi drepte, a dat posibilitatea denunțătorilor buni să rămână și în libertate și cu prada. Exact ceea ce mo face să zic: ca la noi, la nimenea. Denunțătorii răi fac și ei ceva pârnaie, dar rămân de regulă cu 80% din pardă, iar hoții ăilalți fac pârnaie și rămân cu 90% din furăciune. În opinia mea, un legiuitor decent, cinstit, cu creierul la el ar fi trebuit să pună texte de felul:

- cine face denunțul în primele 48 de ore și restituie integral furăciunea, rămâne în libertate;

- cine face denunțul după 48 de ore dar nu depășește o luni și restituie integral furăciunea, execută 1/4   din pedeapsă;

- cine face denunțul după 3 luni dar nu depășește 6 luni și restituie integral furăciunea, execută 1/2   

  din pedeapsă;

- dacă au trecut 6 luni de la eveniment, nu mai există nicio înțelegere; sumele se recuperează pe 

  durata execuției pedepsei, nu mai târziu de momentul eliberării de orice fel.

Ori, dacă nu se gândește în termeni concreți, este clar că apare un fel de complicitate între legiuitor și cel pentru care se face legea, legiuitorul întrebându-se inocent: și dacă și eu voi fi într-o atare situație, mi-ar conveni? 

Dacă este normală un astfel de mod de a pune problema mi se pare că personaje de această teapă nu prea au ce căuta printre rândurile legiuitorilor.

(29 iulie 2017)