Norocul fiecăruia

Să ne reamintim versurile unui cântec popular în interpretarea inegalabilă a Mariei TĂNASE care zice:

Hai, maică, la iarmaroc

Hai, de-mi cumpără noroc.

Dragu’ maichii, fii cuminte

Că norocu’ nu se vinde

Că de s-ar vinde norocu’

Nu l-ar avea tot omu’

L-ar cumpăra bogătani

N-ar ajunge la sărmani.

Şi l-ar plimba cu trăsura

Şi l-ar vinde cu măsura.

Dragu’ maichii, fii cuminte

Că norocu’ nu se vinde.

Mai este un cântec al Ioanei RADU în care se zice:

Spune Titiană, spune, 

De ce n-am noroc pe lume?

Norocul ce l-ai avut,

Singură ți l-ai pierdut.

Ai trecut pe lâng-o baltă

Ți-a căzut norocu-n apă.

Rezultă clar că norocul este ceva cu care omul se naște sau nu, îl are s-au nu-l are. Numai că teoria probabilităților zice altceva, când studiază evenimentele și probabilitățile de producere a acestora, mai ales în cazul în care evenimentele nu sunt nici independente și nici echiprobabile. Matematica are posibilitatea de a spune cu suficientă rigurozitate:

- care este probabilitatea de a se produce un eveniment;

- ce însemnă eveniment cu probabilitate zero;

- când un eveniment este cert;

- ce este acela noroc porcesc și cine-l are.

Un student are pentru un examen de pregătit 25 de cursuri. 

Dacă învață foarte bine acele cursuri, evident, probabilitatea de a pica examenul este zero. Dacă se face un istoric al notelor pe care studentul le obține este posibilă stabilirea probabilității cu care respectivul va lua nota 10 sau probabilitatea de a luat nota 9 sau nota 8 și așa mai departe. Aici nu sunt bune abordările simpliste. Dacă repsectivul trece examenul nu este vorba că a avut noroc. El a învățat toată materia. Se pune problema care este nota de peste 5 pe care studentul o obține.

Altfel stau lucrurile dacă studentul învață din cele 25 de cursuri numai 5. Probabilitatea de a avea un subiect de examen din cele 5 cursuri este p = 5/25 = 0,20 ceea ce înseamnă un risc foarte mare. În teoria probabilităților există formule precise de a acalcula probabilitatea ca studentul care a învățat 5 cursuri din 25 și la examen primește 3 probleme diferite din materie, aspect care conduce la o probabilitate jenant de mică în a se găsi în situația ca două dintre subiecte să fie din cele 5 cursuri învățate. Dacă el a învățat cursurile pe sărite și cele 3 subiecte de examen sunt din cele 5 cursuri, probabilitatea calculată este penibil de mică, iar studentul este îndreptățit să constate că a avut un noroc porcesc. În pregătirea exeamnelor, norocul este cum și-l face fiecare, adică depinde câte cursuri a învățat omul din totalul materiei. 

În viață sunt situații în care derularea de evenimente depinde nu numai de un om, ci depinde de cei din jur. De multe ori conchidem că un om nu a avut noroc pentru că s-a găsit la locul potrivit, în momentul potrivit și nu a întâlnit omul potrivit. Conchid că în 6 februarie 2017 am avut noroc întrucât s-au produs trei evenimente în serie cu rezultat fericit cu probabilitate p = 0,16.

(24 iulie 2014)