Prețul evaluat și prețul efectiv

Jurnaliștii lu'Pește nu sunt în stare ca mulți alții să facă deosebire între un preț evaluat și un preț efectiv.

Prețul estimat este o chestie îmbibată cu subiectivism dat de:

- factorii luați în considerare;

- convențiile acceptate;

- cultura celui care evaluează;

- sugestiile celui care solicită evaluarea;

- multe elemente sentimentale.

Nu am cunoscut situații în care prețul estimat să se pupe cu prețul efectiv. 

Prețul efectiv este și el bântuit de tot felul de aiureli, ceea ce ne face să credem că nici el nu exprimă decât în foarte mică măsură valoarea a ceea ce face obiectul tranzacției. În filmele americane cu secvențe de la licitații se vede cel mai bine cum stau lucrurile. Și la noi tot așa este. Când s-a vândut acea mașină ARO care a aparținut lui Nicolae Ceaușescu, se aștepta lumea la un 8.000 lei, dar a venit un tip chitit și a oferit 60.000 lei și a luat aerul celorlalți, licitația încheindu-se urgent.

Îmi este milă de cei ce cred că a face preț este ca și cum ai cântări. A face preț este ca și cum ai face pâine potrivind cantitățile  din ochi. Și am văzut cât de bună iese pâinea de vatră!
Crede cineva că țăranul stabilește prețul roșiilor la piață calculând o integrală triplă? Crede cineva că atunci când ne tocmim calculăm tot io integrală triplă? Crede cineva că raportul cerere-ofertă stabilit în târg rezultă din rezolvarea unei ecuații integro-diferențiale? În niciun caz! Totul e la nivel de fler și de inspirație de moment.

(22 iulie 2017)