Rezerva de plan

De la revoluție încoace cuvântul PLAN este aproape interzis. De prea multă utilizare neadecvată a căzut în disgrația tuturor.
În realitate, fiacre dintre noi face planificare.
Ne planificăm concediul.
Ne planificăm banii din salariu.
Ne planificăm data nunții.
Ne planificăm momentul în care ne cumpărăm un costum.
Ne planificăm derularea pregatirii unui examen știind data când acesta are loc.
Ne planificăm ce cumpărăm din supermarket.
Ne planificăm orice în viață. Așa că nimeni, niciodată nu are cum să scape să traverseze ceva din viața sa fără a planifica.
Diferă numai nivelul de detaliere abordat de fiecare dintre noi.
Este important ca planul să fie:
- realist ca termene și resurse;
- să ia în calcul și existența unor riscuri;
- să aibă și o serie de rezerve care să permită contracararea efectelor generate de apariția unor
  evenimente nefavorabile;
- să includă posibilitatea de a face corecții;
- să aibă la bază experienșe anterioare privind proceduri, durate activități;
- bazat pe estimări care sunt verificate sau similare de la alte programe asemănătoare.
Întotdeauna trebuie să fie luate în considerare rezerve. Li se zicea în vremurile comuniste rezerve de plan.
Din punctul meu de vedere rezervele se concretizează prin:
- sume suplimentare care să fie disponibile în orice moment, când sunt depășite niveluri din plan;
- intervale de timp care să permită reorganizarea activităților încît să nu fie încurcate alte  etape care
  urmează celei în care apare o situație neprevăzută și trebuie să se facă schimbări;
- resurse ce trebuie mobilizate pentru a recupera rămâneri în urmă.
Nu trebuie considerat plan acel deviz cu care se intră într-o locitație pentru că un plan nu presupune abateri dramatice, adică să se pornească de la un nivel și să se obțină o creștere ce 3 -20 de ori a costului inițial. Se pornește cu un deviz mincinos doar pentru a câștiga licitația, legile permițând corecții în cascadă dacă se invocă forța majoră.
Tot timpul se vorbește de necesitatea predictibilității, pentru că marile companii își fac planul de afacere plecând de la ipoteze construite pe realități. Dacă se modifică aceste realități lucrurile se schimbă și o afacere inițial profitabilă se transformă în dezastru.
Pentru fixarea unei centrale de apartament, devizul inițial a fost de 8.000 lei. Pe durata implementării:
- au fost schimbate procedurile de obținere a aprobărilor, ceea ce a dus la costuri suplimentare de
  2.000 lei;
- cheltuielile cu debranșarea, inițiale la un pret, au crescut cu 3.000 lei;
- au aparut cheltuieli cu proiectul de reechilibrare și realizarea acesteia 4.000 lei;
- s-au schimbat tarifele la materialele care intră în lucrare cu 7.000lei.
A rezultat o schimbare de la 8.000 lei la 24.000 lei, adică fix o creșeter de 300%, foarte de parte de orice nivel de predictibilitate. Dacă a rezultat că microcentrala generează o economie care duce la recuperarea investiției în 7 ani, dintr-o dată recuperarea se face undeva în 21 de ani. Numai că microcentrala este garantată pentru 10 ani. Dacă se ia în considearre creșterea de la 10% la 25% a contribuției posesorilor de microcentrale la cheltuielile comune ale blocului, perioada de recuperare a cheltuielilor creste la 30 de ani. Dacă se ia în considerare documentele UE legate de înlocuirea centarlelor vechi cu altele bazate pe un alt principiu, se pare până prin 2020, ceea ce începuse ca un vis frumos se transformă de fapt într-un coșmar, pentru că apetența UE pentru birocrație și centralism excesiv face ca orice plan al individului să devină o glumă prostă din punct de vedere economic.
Cine își planifică vacanțe fără a lua în calcul efectele generate de valurile de migranți, deja are o mare problemă. A planifica nu înseamnă a da cu zarul, ci înseamnă a lucra în condițiin normale, cu proceduri normale, cu consumuri normale , obținând rezultate normale. În afara normalului nu există planificare. Uneori nici hei-rup nu exista atunci vand variațiile condițiilor sunt dramatice. Planificarea este o activitate specifică lumii unde guvernează ordinea și disciplina, unde sunt reguliu clare și totul este predictibil. dacă nu sunt indeplinite aceste condiții planul moare și se lucrează la voia întâmplării.

(7 martie 2016)