Nu trebuie nimănui decât un minut pentru a-și face o ideie despre un om sau un grup de oameni sau pentru o populație.
Mi s-a zic că nu trebuie să stai în drum să asculți repertoriul lăutarilor când sunt tocmiți pentru o nuntă. Te uiți cum pun arcușul pe vioară și gata.
Despre cât de îmbârligat gândește o populație se vede după cum sunt străzile unui oraș.
Orașul cu străzi drepte arată clar că oamenii de acolo știu ce vor, aleg căile cele mai scurte și nu fac risipă aiurea de energie.
În Pitești este un drum lângă o cale ferată și are cele mai stupide soluții. Există o intersecție cu unghiuri ascuțite. Într-un alt loc, pentru a face la stânga este aleasă soluția micii înțelegeri care nu există. Orașul București nu duce nici el lipsă de soluții insalubre, mai ales prin nesemnalizarea trecerri la banda cu sens spre stânga doar și te trezești necunoscând zona că ești în culpă.
Despre managementul prost se scriu biblioteci întregi. Nu trebuie decât să vezi cum se parchează și te lămurești.
Harababura devine generalizată dacă:
- se suprabordurizează zone;
- se introduc restricții absurde;
- se schimbă căile de acces;
- se dau soluții mai slabe decât cele existente;
- se intră într-un cerc vicios.
Să privim cum este împietrită societatea de la evenimentul numit #colectiv și nimeni nu mișcă mai nimic pentru a face corecțiile necesare legate de:
- ușile de acces ca număr și dimensiune;
- soliditatea construcțiilro;
- aerisire si securitate;
- calitate asigurată cetățenilor.
Este prin sectorul 3 o stradă cu un colt de casă care obstrucționează totul. Era în Brașov un om care bloca un pod ca protest că retrocedarea sa fusese eronată.
Harababura generalizată este semnul slăbiciunii și al mediocrității bazată pe neasumare, dar bine plătită.
Pasarea de resposabilități este grea povară pentru cei incompetenți. Amin.
(10 martie 2016)
No comments:
Post a Comment