Interviu cu informaticianul Liviu TOMA

Nici nu vreau să mai spun de câți ani mă cunosc cu informaticianul Liviu TOMA, cel care a lucrat în Centrul de calcul al ASE. Sunt mulți ani, chiar foarte mulți ani.  I-am propus să facem acest interviu și el a fost de acord, căci sunt sigur că cititorul se va lămuri asupra multor probleme legate de informatica românească prin problemele concrete pe care Liviu TOMA le va prezenta. Răspunsurile lui Liviu TOMA vor avea în față acronimul LT, primele letere din numele și prenumele lui, iar întrebările mele vor avea în față acronimul II de la Ion Ivan. 

LT Fac precizarea că pe dl prof Ivan Ion îl cunosc din 1972, de când am devenit student. 

II:   Liviu, te rog să te prezinți. 

Toma Liviu, 68 de ani, în prezent pensionar. Ultimul loc de muncă : profesor de informatică la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București 

LT: 1960-1968 Școala generală Nr 18 din Brăila, unde prof Victor Gagu m-a atras către matematică.  

1968-1972 Liceul „Panait Istrati” din Brăila cu profesorii care m-au marcat : Popescu Maria – matematică, Axinte Ioan – fizică, Axente Maria – engleză. Pasiunea dominantă în liceu, matematica,  participări la toate olimpiadele anuale, plus o participare ca finalist la olimpiada națională de Limba Română. 

1972-1977 Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetică Economică și statistică, secția Informatică Economică, absolvită cu media generală 9,24 (media 10 la examenul de diplomă, conducător științific Mustățea Ștefan). 

II: Să vorbești acum despre admiterea la facultate   

LT: Admiterea la facultate a fost relativ dificilă, fiind 7 candidați pe un loc, iar ultima medie a fost 7,94. 

Probele de examen :  

Matematică (Analiză și Algebră) scris și oral 

Fizică (Mecanică și Electricitate) scris 

II: Ce materii ai făcut? 

Matematici superioare - Burlacu Veronica 

Drept - Popescu Mircea 

Tehnologia proceselor industriale – Crețu Steliana 

Echipamente de culegere și prelucrare date - Predescu Marin 

Statistică teoretică – Băjan Ana 

Statistică industrială - Mitran Traian 

Cercetări operaționale - Țigănescu Eugen 

Calculatoare electronice I și II - Bilciu Constantin și Dodescu Gheorghe 

Economie politică - Manolescu Constantin 

Contabilitate - Ristea Mihai 

Metode de calcul numeric - Toma Marin 

Conducerea unităților economice - Raisa Radu 

Materialism dialectic – Iosep Ioan 

Programarea calculatoarelor electronice – Weisz Ludovic 

Sociologie economică - Boiangiu Octavian  

Analiza și proiectarea sistemelor informatice economice - Pescaru Valeriu 

Teoria informației – Săcuiu Ion 

Doctrine economice – Ioța Vasile 

Proiectarea și organizarea centrelor de calcul – Biță Vasile 

Finanțe credit prețuri - Cojocaru Elena 

Cibernetică economică - Constantin Virgil Negoiță 

Prognoza economică – Altăr Moisă  

Eficiența economică - Românu Ion 

Proiectarea băncilor de date – Catina Ion 

Teleprelucrare – Satran Iulian 

II: Ce profesori te-au impresionat? 

LT: O mențiune specială pentru profesorii Dodescu Gheorghe (Calculatoare), Weisz Ludovic (Programare), Boiangiu Octavian (Sociologie) Săcuiu Ion (Teoria informației).  O impresie deosebită ne-au lăsat Constantin Virgil Negoiță (Cibernetică) și Satran Iulian (Teleprelucrare) care au ținut la vremea aia cursuri de tip occidental, cu implicarea studenților și nu de tip prelegere cum eram obișnuiți. De altfel Cibernetică și Teleprelucrare au fost singurele cursuri pe durata facultății finalizate cu examen tip grilă. 

II: Practica în producție cum a fost?  

LT: Am făcut în primul an practică la Automatica București, în restul anilor la LCCE – Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică din cadrul ASE unde am lucrat efectiv la operare calculator.  

II: Cum era să realizezi lucrarea de diplomă? 

LT: Pentru definitivarea lucrării de diplomă în programul Facultății de Cibernetică era prevăzut semestrul 2 al anului 5 de studii, ceea ce era de ajuns cu condiția să ai cadrul general pregătit cu cel puțin un an înainte.   

II:  Care era programul săptămânal în facultate?  

LT: 6 sau 8 ore pe zi, sâmbăta liberă.  

II: Ți-a folosit facultatea în producție? 

LT: În proporție de 75 %, da.  

II: Cum era să lucrezi cu cartele perforate? 

LT: La vremea aia mi se părea normal. Practica m-a învățat să lucrez cu biblioteci de programe pe benzi magnetice, ceea ce reducea volumul de cartele care trebuiau manevrate la un moment dat.  

II: Pe ce calculatoare ai lucrat ca student? 

LT: IBM 360 și Felix C256 

II: Care a fost traseul tău după terminarea facultății? 

LT: 1977-1981 CINOR – Centrul de Calcul al Primăriei Municipiului București - programator 

1981-1997 ASE, Facultatea de Cibernetică Economică și Statistică, Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică – analist 

1998 – 2001 ASE – Catedra de Informatică Economică – asistent universitar 

2001 – 2005 Colegiul Economic „Virgil Madgearu” – profesor informatică 

2005 pensionat medical 

1995 -> prezent Miral Info SRL – manager (firmă proprie de servicii informatice) 

1981-1998 , Catedra de Informatică Economică ASE – cadru didactic asociat 

1997-2005 (cu intermitențe) Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” cadru didactic asociat. 

II: Când ai ajuns în Centrul de calcul la ce proiecte ai lucrat? 

LT: Baza de date a studenților, Baza de date ASE, Sistemul de admitere, Sistemul Orarii, Sistem de management a activității în viticultură, Sistem de optimizare în domeniul rafinării petrolului... 

II:   Care au fost colegii tăi de echipă? 

LT: Ionescu Vasile (șef sector) Teodor Ioan, Velicanu Manole, Pătrulescu Marcel, Hera Georgia, Abăluță Emil, Pencea Margareta, Mârșanu Radu, Diaconescu Gabriel. 

II: Ce însemna să lucrezi pe bază de contract la un sistem informatic? 

LT: Erau patru tipuri de activități la LCCE : 

• Lucrări de cercetare ale catedrei 
• Lucrări de cercetare pe bază de contract cu întreprinderi terțe. 
• Lucrări pentru ASE 
• Activități didactice de colaborare cu catedrele din Facultatea de Cibernetică.  

La lucrările pe bază de contract era necesară respectarea strictă a termenelor, pentru a se putea efectua plata diferitelor etape contractuale.  

II: Despre atmosfera din echipă ce spui? 

LT: Atmosfera a fost întotdeauna de lucru, dar destinsă și prietenoasă. 

II: Cum te documentai atunci? 

LT: Biblioteca Facultății de Cibernetică (cea de la etajul 7) și la Biblioteca Americană (până în 1985 când a fost restricționat accesul). 

II: Despre promovări, ce ai de spus? 

LT: Promovările se făceau în general corect, dar influențate și de sistemul de pile și relații.  

II: Ai făcut deplasări pentru a lucra cu beneficiarii sistemelor informatice? 

LT: Da, la Stațiunea de Cercetări Viticole de la Valea Călugărească și la Rafinăria Vega din Ploiești. 

II:  Cum era șeful tău de sector? 

LT: Ionescu Vasile, matematician, nu stăpânea prea tare domeniul informaticii. 

II:  Ai publicat articole? 

LT: Da, singur și în colaborare cam 20 articole și 3 cărți în colaborare. 

II:  Ai mers la simpozioane și conferințe? 

LT: Cred că am fost la aproape toate simpozioanele și conferințele organizate de Facultate, inclusiv la Școlile de Vară anuale cât am lucrat la ASE. 

II:  Câți directori ai schimbat? 

LT:  Bilciu Constantin (sobru, profesionist)  

Dumitrescu Vladimir (fiind inginer automatist, nu percepea de multe ori problemele legate de analiza sistemelor, reducând totul la programare). 

Roșca Ioan (cel care a avut un rol benefic în modernizarea ASE-ului când a devenit rector, dar un rol malefic pentru Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică, grăbind dispariția lor.  

II:  Să discutăm un pic și despre Manea MĂNESCU. Cum l-ai perceput? 

LT: Un intelectual comunist 

II:  Ca om politic cum era? 

LT: Un intelectual de ștânga ajuns în cercul puterii. 

II:  Ca șef de catedră și de Centru de calcul cum era? 

LT: Când venea la noi în centru, se comporta precum se comporta Ceaușescu cu ei la CC al PCR : nu aveam voie să parcăm în fața centrului, un milițian oprea circulația ca să intre MM în parcare, o femeie de serviciu stătea în lift până în ultimul moment ca să fie liber, directorul centrului, șeful de catedră, decanul facultății și rectorul ASE așteptau afară, pe noi ne strângea în sala de consiliu îmbrăcați frumos cu halate albe, eu eram plasat în ultimul rând fiindcă aveam barbă, apoi apărea Iva Ionescu cu un buchet imens de flori și il dădea, după aia începea MM analizeze activitatea noastră. El vorbea, noi ascultam.  

După 1989, nu a mai fost primit nici să intre în clădire, deși a făcut mult bine ASE-ului în general și ciberneticii românești în special. La moartea lui în 2009 nu s-a dus la cimitir nici unul din cei care au ajuns în funcții mari datorită lui. 

II:  A venit Revoluția. Ce a însemnat pentru tine?  

LT: Ce-a însemnat pentru mulți : o schimbare a vieții. 

II:  Care a fost mersul lucrurilor în Centrul de calcul? 

LT: Treaba a mai mers o vreme din inerție, apoi bugetul alocat Centrului de Calcul a devenit din ce în ce mai mic în comparație cu celelalte catedre din Facultatea de Cibernetică și astfel LCCE a dispărut de tot, după ce a mai trecut prin câteva denumiri.  

II:  Ce s-a întâmplat cu contractele? 

LT: În general contractele expirate nu s-au mai reînnoit. 

II:  Dar cu cercetătorii, analiștii și programatorii? 

LT: Unii au plecat, câțiva au ieșit la pensie, alții s-au mutat la diferite catedre din ASE. 

II:  Dar cu tehnica existentă? 

LT: Nu știu ce s-a făcut cu tehnica.  

II:  Dar cu realizaările care nu erau puține ale oamenilor de acolo? 

LT: Probabil că există o arhivă. Toate lucrările de cercetare, comunicările, articolele, cărțile aveau câte un exemplar depus la biblioteca ASE și la biblioteca facultății.  

II:  Acum că au trecut atâțea ani, cum vezi Centrul de calcul de atunci? 

LT: A fost o unitate modernă cu mare eficiență științifică și creatoare, datorită pregătirii personalului și a dotării (nu existau multe IBM 360 pe vremea aia în România, nici Felix C256) 

II:  Care sunt diferențele dintre programatorii de atunci și cei de azi? 

LT: 1 Programatorii de azi față de cei de atunci, se bazează mult mai puțin pe o analiză a problemei făcută de un specialist. 

   2. Programatorii de acum au mult mai multe posibilități de învățare și documentare datorită internetului.  

II:  Cum vezi informatica de la noi acum? 

LT: Atâta timp cât va trebui să completez o cerere către o instituție românească, pentru ca să mi se elibereze o adeverință pe care s-o depun la altă instituție românească, consider că informatică în România înca nu merge bine.  

II:  Dar peste 10 ani? 

LT: Greu de spus. 

 

Îi mulțumesc lui Liviu TOMA pentru amabilitatea de a răspunde la întrebările mele. Se văd lucrurile exact cum le-am văzut și eu, numai că Liviu, trăind în miezul problemelor cunoaște foarte multe detalii, pe unele dintre ele ni le-a făcut publice acum. Mă bucură faptul că Liviu este și acum un om direct, care răspunde fără ocolișuri întrebărilor, lucru de admirat la cei cu coloană vertebrală, așa cum este el, pe care timpul nu l-a schimbat deloc.

 

 

 

(30 decembrie 2020)