Critica în perioada stalinistă

    Stalinismul a fost un comunism aparte, în care personalitatea lui Iosif Visarionovici STALIN a marcat foarte dur prin restricții întreaga viață a oamenilor din țările lagărului socialist și aici mă refer la URSS, Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Cehia și RDG, nu și la Iugoslavia care sub mareșalul TITO se rupsese de comunismul rigid, închistat și înapoiat.

    Critica în perioada stalinistă era perfectă. Existau niveluri până unde era permisă critica. Muncitorul avea dreptul să-și critice colegul de echipă dacă fura sau era leneș sau era neîndemânatic sau fuma când nu trebuie sau era violent acasă sau avea apucături retrograde. Muncitorul avea dreptul să critice cu mare atenție tot ce nu se referea la: 

-  realizările clasei muncitoare,

- politica partidului,

- activitățile primului secretar al partidului,

- ceea ce făcea armata,

- industrializarea socialistă,

- URSS,

- membrii de partid.

Eu am văzut cu ochii mei cum un tovarăs student vigilent, când se dezbătea o problemă, s-a ridicat în picioare și l-a acuzat pe un coleg de lângă el care a zis că fața celui care vorbea de la tribună cere pumni.             

    Felul cum tovarășul student s-a revoltat a generat o adevărată furtună și studentul care spusese ce cere fața vorbitorului de la tribună a fost exmatriculat din ISEP. Torul se petrecea în amfiteatrul 1 la începutul anului universitar 1966-1967 în ISEP V.I. LENIN.

    La Universitate, la o ședință a studenților, o tânără avea un ziar Scânteia tineretului pe care trona fotografia lui Gheorghe GHEORGHIU Dej și tânăra, de plictiseală, a desenat pe fotografie mustăți și barbă lui Dej. Un coleg vigilent a văzut, i-a smuls ziarul cu elan revoluționar, s-a dus la prezidiu. Studenta a fost pusă în discuție și eliminată cu unanimitate de voturi din viața de student utm-ist și apoi din Universitate.

    Cine nu era vigilent și dădea dovadă de slobozenie la gură, conform zicalei că gura bate c-r-l, mergea fie la canal la săpături, fie la tăiat de stuf în Deltă, căci intra în categoria elementelor decăzute, contrarevoluționare care nu înțelegeau valorile societății socialiste care se construia și sabotau eforturile clasei muncitoare pe drumul victorios al noii orânduiri.

În acele vremuri niciodată nu a fost criticat de nimeni Gheorghe GHEORGHIU Dej care era prim secretar al cc al pcr și președinte al consiliului de stat, dar nici alți membri ai cc al pcr. Nicio lege votată de Marea Adunare Națională nu a fost criticată. Nicio prevedere din vreo plenară a cc al pcr sau dintr-un document al vreunui congres al partidului muncitoresc român nu au fost criticate vreodată. 

Ca să dau un exemplu, exista un cântec intitulat Marinică, Marinică, cu muzica lui H. MĂLINEANU, interpretat de Dorina DRĂGHICI care ridiculiza pe un tip care întârzia de la muncă. A avut mare succes acel cântec.

(05 ianuarie 2021)