Într-o țară cu 40% analfabeți, ceea ce se constituie în colectivitatea persoanelor cărora li se atașează sintagma de clasă politică, desigur se vor regăsi dacă nu 40% analfabeți, 30% cel puțin. Să nu uităm că dintre cei ce se autointitulează cu emfază politicieni, o majoritate covârșitoare:
- nu au o meserie din care să trăiască decent,
- nu cunosc foarte bine cel puțin o limbă străină,
- au carențe în indicarea studiilor terminate,
- excelează prin soluții cel puțin discutabile,
- sunt deținătorii de talente în ale manipulării.
În acest context, nu se vorbește de o clasă politică, întrucât omogenitatea este dată de trăsături negative, ci de o adunătură de indivizi care sunt mânați de scopuri obscure, de dorința de parvenire și de de setea de putere, ca de la înălțimea funcțiilor să plătească polițe altora ca ei care i-au precedat și care au procedat exact la fel. Nu trebuie să uităm nicio clipă că au făcut pușcărie un premier, câțiva șefi de partid, nenumărați miniștri, mulți deputați și senatori, iar alții sunt în procese pentru corupție. Acum nu trebuie căutați vinovații de situația în care s-a ajuns, din moment ce venirea din comunism presupune amețeală, nesiguranță, ezitare, teamă și mai ales moliciune.
Remediu la situația existentă nu există nici măcar la nivelul unei revoluții.
(30 ianuarie 2021)
No comments:
Post a Comment