În vremea copilăriei mele când dacă ploua la Moscova, noi la București deschideam umbrela, postul de radio central din Ro avea o emisiune intitulată Învățați limbarusă cântând. Acolo se difuza un cântec și pe durata a 30 de minute erau traduse versurile și se relua melodia, încât, credeau cei ce făceau emisiunea, ascultătorii chiar reușeau să învețe oarece cuvinte din limba rusă. Nu mai știu dacă eu am reținut ceva, dar chiar dacă mă numesc Ivan și chiar dacă am făcut 7 ani de limba rusă în școală, nu m-am ales cu mai nimic și nici a vorbi pe rusește nu știu, ci doar îmi aduc aminte literele alfabetului.
Am făcut această introducere, căci titlul cărții despre care vreau să scriu acum mi-a stârnit aceste amintiri pe care le credeam pierdute undeva într-un ungher al creierului meu.
Cartea despre care voi scrie se referă astfel:
Bruce A. TATE - Seven languages in Seven Weeks, A Pragmatic Guide to Learning Programming Languages, The Pragmatic Bookshelf, Raleigh, North carolina, Dallas, Texas, 2010, 317pp, ISBN 10: 1-934356-59-X
Cele șapte limbaje propuse pentru stiudiu, fiecare în câte o săptămână sunt: RUBY, Io, PROLOG, SCALA, ERLANG, CLOJURE și HASKELL.
Cartea are 9 capitole, dar este interesant de văzut întinderea fiecărui capitol destinat unui limbaj.
Pentru limbajul RUBY sunt alocate 35 pagini.
Pentru limbajul Io sunt alocate 36 pagini.
Pentru limbajul PROLOG sunt alocate 40 pagini.
Pentru limbajul SCALA sunt alocate 42 pagini.
Pentru limbajul ERLANG sunt alocate 46 pagini.
Pentru limbajul CLOJURE sunt alocate 45 pagini.
Pentru limbajul HASKELL sunt alocate 46 pagini.
Ceea ce se propne este legat de construcții elementare, care evidențiază virtuțile și particlaritățile acestor limbaje. La începutul fiecărui capitol este prezentat un dialog cu autorul limbajului, căci aceste limbaje au fiecare un autor, iar mai departe sunt dezvoltate aspecte privind construcții simple și implementări, de asemenea, simple de structuri de control și de structuri de date. este cunoscut faptul că deja pentru unele limbaje de programare există nu cărți, ci biblioteci de cărți, iar a crede că cele 30 sau 40 de pagini pentru descrierea limbajului sunt suficiente deja mă pune pe gânduri. Cartea este interesantă prin faptul că o persoană care are o anumită problemă și caută un anumit limbaj pentru a o rezolva, parcurgând această carte, va avea posibilitatea ca din 7 limbaje să găsească unul care se potrivește cel mai bine problemei. este doar senzația pe care respectivul o va avea, pentru că probabil mergând la detalii va avea surpriza să vadă că nu așa stau lucrurile.
Lucrarea este interesantă căci în puzderia de limbaje de programare, care se constituie ca un turn Babel în ziua de azi, este foarte greu de identificat limbajul de programare cel mai potrivit pentru a rezolva o anumită problemă. Orice carte de acest fel vine în sprijinul celor care vor să-și facă activitatea de dezvoltare de software orientată spre problemă și nu spre resursele umane existente în firmă, căci în ideea de întreprindere virtuală, orice dezvoltator va forma echipa virtuală care să lucreze cu resurse adevate, numai că aceste resurse trebuie cunoscute, trebuie alese și trebuie folosite practic.
(01 martie 2020)
No comments:
Post a Comment