Despre telelucru a scris au scris bunii mei colegi și prieteni Bogdan GHILIC-MICU și Marian STOICA în cartea lor publicată încă în 2002, carte acre se referă prin:
Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - E-Activitățile în societatea informațională, Editua Economică, București, 2002, 272 pg, ISBN: 973-590-589-2
dacă cei ce au fost, dar și cei sunt la butoare ar fi citit cartea ar fi văzut încă de acum 18 ani care este direcția. Există abordări timide, deși IBM încă de acum 10-15 ani permitea în USA lucrul la domiciliu folosnd telelucru, la noi tot timpul șefii au considerat că numai avându-i sub ochi pe subalterni, aceștia vor face muncă de calitate, ceea ce este numa pe sfert adevărat.
Viața arată că în multe domenii telelucrul este o realitate și acum în vremurile dramatice pe care le trăim, telelucrul este singura soluție. Telelucrul se face în:
- cercetarea științifică din domeniul informaticii,
- contabilitatea de întreprindere,
- munca din edituri,
- elaborarea studii bibliografice,
- realizarea montajului de film,
- proiectarea de locuințe,
- urmărirea derulării proiectelor,
- întocmirea de contracte,
- elaborare de software,
- testarea calității software,
- evaluarea pe teste grilă,
- instruirea asistată pe meserii.
Pe vremea comuniștilor circula o legendă. Se zicea că un politruc pus să dirijeze activitatea de la Institutul de matematică, l-a văzut pe marele academician Grigore MOISIL venind la muncă după ora opt. L-a luat cu:
- Măi, toverășe academician MOISIL, la noi programul începe la 8 și se termină la 16,30.
Cu prima ocazie când academicianul Grigore MOISIL l-a întâlnit pe Nicolae CEAUȘESCU, pe vremea aceea secretar general al PCR și Președinte al Consiliului de Stat, adică primul om al republicii, i-a zis:
- Tovarășe CEAUȘESCU, dacă aveți nevoie de c-r- meu vin la 8. Dadă aveți nevoie de capul meu, lăsați-mă să vin când pot eu, că eu lucrez și noaptea.
Să nu creadă nimeni că optica s-a schimbat, căci se vede acm care sunt eforturile companiilor de a accepta telelucrul, căci șefii au obsesia că numai ei lucrează, că subalternii lor lucrează dacă și numai dacă stă cineva cu ochii sau cu biciul pe ei. Să nu uităm că toate neajunsurile se datorează acestor șefi care:
- nu dau sarcini exacte subordonaților la începutul zilei,
- nu cuantifică munca subalternilor,
- nu evaluează bine rezultatele muncii subalternilor,
- nu acceptă că există instrumente de verificare la distanță.
Acum, COVID 19 îi forțează să facă ceea ce trebuiau să facă de ani de zile și o fac acum că nu au încotro, că sunt forțați. dacă acceptau telelucrul de acum 4 sau 5 ani, cu siguranță că acum managerii nu mai dădeau din colț în colț și ar fi avut rezultate, pe când acum sunt obligați să recunoască greșeala neacceptării evidenței din timp, căci a lucra acasă deja se practica, dar numai pentru a lucra suplimentar în folosul patronilor sau a șefilor lacomi și indecenți în a-i exploata pe subalterni.
(18 martie 2020)
(18 martie 2020)
No comments:
Post a Comment