Romantismul dâmbovițean

Pe vremea când eram elev de liceu mi s-a inoculat chestia cu realismul socialist în literatură și că Mihail EMINESCU era poet aparținând curentului realist în literatură, deși el se declarase ferm cu:

Eu rămân ce-am fost romantic

în poezia Eu nu cred nici în Iehova.

Tot în acele vremuri s-a vorbit și despre romantism, iar scrierile de atunci spuneau că se vorbește despre eroi excepționali în situații excepționale. Nu prea înțelegeam eu ce și cum că eram prea crud artunci, dar vremurile de azi mi-au arătat un erou romantic în persoana prezidentului nostru, care se comportă ca un personaj în situații excepționale.

Prima situație excepțională a fost tragedia de la #Colectiv, care i-a permis prezidentului să-și instaleze guvernul său, numit ceva mai târziu și guvernul zero, după nivelul fondurilor europene atrase.

A doua situație excepțională a fost cea de sâmbătă când a reușit ajutat de contextul generat de COVID 19 să-și instaleze guvernul său, plătind costul abandonării ideii de alegeri anticipate. Experiența politică își spune cuvântul căci președinții noștri nu prea au avât mâini bune în a-și alege premierii.

Președintele ILIESCU l-a numit pe Petre ROMAN care a avut limitele sale.

Președintele ILIESCU l-a numit pe Nicolae VĂCĂROIU care a avut și el inerțiile lui.

Președintele ILIESCU l-a numit pe Theodor STOLOJAN care doar a gestionat, nu a condus.

Președintele ILIESCU l-a numit pe Adrian NĂSTASE care s-a făcut doar că face.

Președintele CONSTANTINESCU l-a numit pe Victor CIORBEA care făcea pe sindicalistul.

Președintele CONSTANTINESCU l-a numit pe Radu VASILE care a arătat doar că are brățară.

Președintele CONSTANTINESCU l-a numit pe Mugur ISĂRESCU care avea gândul doar spre BNR.

Președintele BĂSESCU l-a numit pe Emil BOC care n-a depășit stadiul detaliilor de primar.

Președintele BĂSESCU l-a numit pe Răzvan UNGUREANU care vedea totul din stratosferă.

Președintele BĂSESCU l-a numit pe Victor PONTA care nu și-a depășit statutul de baschetbalist.

Președintele IOHANNIS l-a numit pe CIOLOȘ care și-a arătat lipsa de experiență.

Președintele IOHANNIS l-a numit pe GRINDEANU care s-a dovedit a fi ca o umbră.

Președintele IOHANNIS l-a numit pe TUDOSE care a preferat să fie om de show.

Președintele IOHANNIS a numit-o pe DĂNCILĂ care a fost gospodină și mamă.

Președintele IOHANNIS l-a numit pe ORBAN care s-a dedicat detaliilor inutile, cu voce gravă.

Știu un singur caz, dar nu  de om politic, ci de profesor,  orientat să-și găsească colaboratori de excepție și nu oameni de partid și acesta a fost Manea MĂNESCU, omul care a ales colaboratorii în ASE numai după valoarea lor, iar rezultatele se văd și în ziua de azi, căci tot ceea ce a construit el cu echipa lui a rămas în picioare și sunt sigur că vor trece decenii multe și tot se va vorbi despre Cibernetica economică, facultate, disciplină și catedră de specialitate. În rest, mediocritatea celor care ajung în fruntea guvernelor lasă un gust amar, dar uneori este imposibil de ales valori, dacă la ușa numirilor se înghesuie nenumărtați doritori care nu-și dau seama că pălăria de premier e prea mare pentru ei.

(15 martie 2020)