Mihail SADOVEANU a fost unul dintre marii noștri prozatori, iar romanul istoric fără Mihail SADOVEANU nu înseamnă nimic. Despre Mihail SADOVEANU s-a învățat în școli, iar roamnul Baltagul face și acum subiectul unor analize extrem de controversate printre cei care predică non-violența în rândul maselor.
Pe vremea mea, Mihail SADOVEANU era sinonim cu romanul Mitrea COCOR, un roman de un simplism dus până la cele mai absurde limite, dar care corespundea rigorilor realismului socialist, căci Mitrea COCOR este un tânăr care-și urmează destinul ce se concretizează fix la înființarea unui CAP undeva în Bărăgan.
Acum se vorbește puțin despre Mihail SADOVEANU căci în prim plan sunt tot felul de scriitorași care se înghesuie să intre în paginile manualelor școlare, fără a avea merite de clasici în viață, deci fără a avea operă, să mă exprim mai clar. Sunt indivizi care au ieșit din lteratură înainte de a intra.
Pe când eram elev de liceu am citit mult di pera lui Mihail SADOVEANU căci el a avut grijă să-și publice scrierile în volume cartonate, sigur fiind de faptul că urmașii îl vor ignbora, exact așa cum se întâmplă peste tot, mai ales dacă scriitorului i se mai și impută că a pactizat cu dușmanul, adică a acceptat funcții importante în statul comunis. Ceea ce eu am regretat se leagă de faptul că există semnătura lui Mihail SADOVEANU pe un proces-verbal din care statu refuză oferta lui Constantin BRÂNCUȘI de a primi atelierul acestuia din Paris și ceea ce se mai afla acolo. De câte ori trec pe lângă Centrul POMPIDOU mi se strânge inima la faptul că acel atelier e în Paris și nu la București, iar Mihail SADOVEANU a avut și el o contribuție la o asemenea nelegiuire.
(04 martie 2020)
No comments:
Post a Comment