Calificarea

Acum, mai mult ca oricând se pune problema calificării oricărei persoane. Sunt îngrijorat să văd tineri necalificați.
Un tânăr care este îmbrăcat într-un costum de pisoi sau iepure sau urs care face o reclamă la un produs este un tip calificat? Nu cred.
O tânără care împarte pliante într-un Mall este o persoană calificată? Nu cred.
Un  tânăr care aranjează marfa pe niște mese într-un magazin în care clienții au acces direct la produse, este o persoană calificată? Nu cred.
Un tânăr care șterge niște mese într-un local este o persoană calificată? Nu cred.
Să ne înțelegem: toate meseriile sunt onorante, tot ce facem fiecare dintre noi este important, numai că fiecare trebuie să aibă un salariu acre să-i permită o rată la casă, să participe la întreținerea unui copil, să nu mai ceară bani părinților, fiind o persoană independentă. Eu apreciez toate activitățile care presupun muncă onestă și de calitate, indiferent de ceea ce necesită din punct de vedere al eforturilor. Am admirat pe zidarul de înaltă clasă care face ziduri perfect verticale! Am admirat pe șoferul care știe să scoată un TIR imens dintr-un șanț! Am admirat pe zugravul care pune glet și nu se prăbușește tavanul! Am admirat pe femeia care șterge mesele dintr-un local și folosește un spray dezinfectant! Am admirat curățenia de la sala unde mă antrenez, căci femeia de acolo  șterge echipamentele și oblinzile li dă cu aspiratorul!
Este însă necesar ca oamenii să aibă și calificări prin:
- parcurgerea unui curs unde învață ceva;
- obținerea unei diplome sau a unui certificat;
- trecerea unei probe practice;
- profesarea de la bază a noii meserii;
- verificarea existenței caloficării în Clasificarea Ocupatiilor din Romania -  COR;
Urmărind pe aplicația celor de la Ministerul Muncii se va căuta ca meseria aleasă să aibă o descriere acolo și să se vadă clar care sunt șansele de a găsi un loc de muncă.
La ora actuală tinerii cred ca li se potrivește orice. De aceea tratează cu ușurință mai toate problemele. Este trist că aceștia niciodată nu se gândesc la cum vor arăta la 25 de ani, la 30 de ani, la 35 de ani și chiar la 40 de ani deși ei sunt undeva în jur de 20 de ani ca vârstă.
Lucrurile nu au claritatea cristalului, dar ceva-ceva tot trebuie pus acolo. La 25 de ani un tânăr se va vedea fie cu o meserie, trecut de stadiul de debutant, fie deutant după terminarea unei facultăți. Nu trebuie ca toată lumea să fie tobă de carte. Un om va fi de excepție și daca are opt clase. Cu opt clase un om se califică într-o meserie și ajunge în 15 ani maestru sau meșter acolo, având respectul total pentru ce este el prin ceea ce iese din mâinile lui. Eu am văzut titrați care nu depășeau stadiul de idioți, cum am văzut și meseriași bătrâni și nepricepuți. Dar am văzut tineri meseriași mari artiști în meseriile lor, cum am văzut ingineri cu mâini de aur și creiere cu diamante pe circumvoluțiuni.
O schimbare de abordare este necesară pentru că timpul trece ireversibil și trebuie ca fiecare să înregistreze acea evoluție care să-i permită să facă ceea ce-i place. respect pentru toți care fac cu plăcere munca lor!

( 6 martie 2016)