Stana lu ' BINDIRICU era femeie de servici la un liceu. Era foarte vrednică și mai ales, cinstită. profesoarele o chemau să vină la ele acasă să le facă curățenie. Toate erau mulțumite căci Stana lu ' BINDIRICU făcea curat cu adevărat, nu doar de ochii soacrei, cum se spune atunci când se face curat doar să nu se vadă mizeria în locurile la vedere.
Îmi aduc aminte că o profesoară mi-a zis să merg să-i spun lui Stata că o așteaptă la o anumită oră, într-o anumită zi le ea acasă să facă curățenie. M-am dus la ei la poartă și am strigat numele de Stana. Atunci a ieșit bărbatul ei. Am înlemnit. Era omul care abia ieșise din pușcărie că făcuse o crimă. Mi-am adunat toate puterile, l-am salutat. I-am spus despre ce era vorba. Bărbatul era îmbrăcat doar în maieu, avea pantalonii, dar era desculț. Față de acum când tinerii sunt cu tatuaje pe tot corpul, eu am fost șocat să văd că bărbatul avea tatuaje pe brațe și pe piept. Nu erau ca tatuajele din ziua de azi, căci în pușcărie era alte metode mult mai primitive și mai dureroase de a obține un tatuaj.
Când să plece, bărbatul mi-a întins mâna și am dat noroc cu el. Avea o mână mare, muncită, bătătorită, care m-a strâns cu putere și mult timp mi-a defilat prin minte dacă acea mână este mâna care a lovit cu cuțitul și a luat viața cuiva și dacă o va mai face vreodată sau omul s-a vindecat.
(01 aprilie 2023)
(01 aprilie 2023)
No comments:
Post a Comment