Gazela lu ' NICU lucra la țesătoria de bumbac de la textila Găvana. Lucra la mai multe războaie de țesut și făcea munca în trei schimburi. S-a măritat de tânără, dar nu i-a plăcut să stea acasă. Bărbatul ei a înțeles-o și a lăsat-o să meargă la muncă la stat. Nu câștiga ea prea mult, dar era mulțumită. Când a venit ea cu Nicu la părinții mei să-i întrebe dacă sunt de acord să le fie nași, ei trăiau împreună de ani buni. Numai că Gazela rămăsese gravidă și ei doreau să intre în rândul lumii ca să-și creștineze și copilul după rânduielile vechi ale lumii.
Tata a fost luat prin surprindere, dar stabilise cu mama o convenție, ca decizia să aparțină mamei 100%. După ce Nicu și Gazela au terminat ceea ce aveau de zis, tata a întrebat-o pe mama:
- Tu, ce zici, femeie?
Mama a răspuns:
- Să-i băgăm în rândul lumii, omule!
Așa s-a făcut că ai mei s-au ales cu încă o pereche de fini.
Îmi aduc aminte că mamei i-a ieșit la ochi un ulcior. Acum nu aș ști să explic despre ce este vorba. Se zicea că ulciorul se vindecă dacă ți se picură în ochi lapte de mamă. Întâmplarea a făcut ca Gazela să alăpteze și mama a mers la ea să se trateze cum cerea obiceiul din moși strămoși. N-a trecut mult timp și mamei i s-a vindecat ochiul, ceea ce însemna că leacul băbesc a ținut. În mod normal, cu atâtea doctorii, n-ar mai trebui să ținem minte leacurile băbești, dar ele dacă sunt bune, să nu le dăm cu piciorul. Eu și acum folosesc foaia de varză crudă pisată pentru a curăța o rană de infecție, de exemplu.
(01 aprilie 2023)
No comments:
Post a Comment