La Revoluția din Decembrie 1989 eu aveam 42 de ani, deci nu eram nici prea crud să nu înțeleg ce și cum și nici senil să nu-mi dau seama ce se întâmplă în jurul meu, ceea ce înseamnă că în 2004 când Ion ILIESCU și-a terminat ultimul mandat de președinte aveam 57 de ani, vârstă, la care zic eu aveam capacitatea de a înțelege perfect lucrurile și de a-i cataloga drept JAVRE pe toți cei care i-au ciugulit din palmă lui Ion ILIESCU, ajungând sus, foarte sus, groaznic de sus în stat și în PSD, iar în 6 și 7 august 2025 n-au catadicsit să scoată un cuvânt sau să facă un gest prin care să-și arate gratitudinea față de cel plecat dintre noi, căruia ei îi datorează nu cariera, nu evoluția, ci totul, căci fără Ion ILIESCU ei erau doar niște biete zerouri absolute și nimic altceva. Eu știu să cataloghez omul după cum dau noroc cu el și după cum privește respectivul. De dat noroc nu am avut ocazia, dar de la televizor le-am văzut privirile și am știut că sunt doar niște JAVRE și în viața mea nu m-am înșelat niciodată când am zis cuiva că e JAVRĂ, JAVRĂ a fost, iar zilele acestea le-a sosit sorocul ca ștampila pe care am pus-o să fie permanentă.
(07 august 2025)
(07 august 2025)
No comments:
Post a Comment